Intr-o conferinta de presa, sustinuta azi la sediul PNL Bihor, deputatul PNL Florica Chereches a subliniat faptul ca inceputul anului școlar 2018-2019 a luat din nou prin suprindere autoritatile și ca de fiecare dată, educația trece printr-o perioadă de criză, aceeași de fiecare dată, legată de manuale, personal și infrastructura școlară.
În ceea ce privește criza manualelor, față de anul trecut, aceasta s-a adâncit pentru că Guvernul a reînființat Editura Didactică și Pedagogică (EDP) prin ordonanță de urgență votată în Parlament și i-a încredințat producția de manuale din România, în condiții de neconstituționalitate și lipsă cadru legislativ, a declarat Florica Chereches
In continuare deputatul a explicat ca, atât Legea de înființare a EDP, cât și Legea manualului, au fost contestate de către PNL la Curtea Constituțională, care ne-a dat câștig de cauză. EDP, deși a avut o cota de piață de sub 5% în condițiile concurenței, deține astăzi monopolul pe piața manualelor din România, dar recunoaște că nu are nici personalul și nici echipamentul necesar pentru a răspunde uriașei responsabilități. Directoarea EDP, doamna Maria Nistor, ne-a spus în această săptămână, la întâlnirea convocată de grupul PNL cu comisia de învățământ, că ea încearcă să reclădească editura din ruină și a vrut să demonstreze că poate tipări manuale la timp, ca elevii să le aibă pe bănci la începutul anului școlar. „Graba strică treaba” iar astăzi, o țară întreagă suportă consecințele; au apărut o mulțime de manuale greșite, și multe nu au apărut deloc. Manualele de clasa a șasea sunt greșite într-o măsură mai mare sau mai mică, greșelile fiind și de conținut, și de ortografie sau de exprimare în limba română. Chiar și doamna Nistor a recunoscut că manualul de geografie, care a scandalizat o țară întreagă, are „erori crase” și a spus că îl va retipări, deocamdată pe banii EDP, adică tot pe ai noștri. Nu e singurul greșit, mai sunt și cele de biologie, care prezintă inima și ficatul în parte greșită, de istorie, de limba română și de matematică cls a VI-a și I. Practic, toate manualele care au fost acum realizate de EDP sunt greșite! Soluția găsită e tipărirea unei erate! Care poate avea 7 m, peste 80 de pagini, în cazul unui manual de matematică, lucru demonstrat de noi în comisie. Pe lângă asta, EDP a renunțat la tipărirea unui manual pe semestru și a realizat un singur manual, astfel încât elevii vor fi nevoiți să-și dubleze greutatea ghiozdanului, care oricum le crea probleme.
Întârzierea anuală a apariției manualelor școlare de la începutul precedenților ani școlari, NU se datorează contestațiilor, ci în exclusivitate Ministerului Educației Naționale, pentru că:
- Nu a avut niciodată la timp programele școlare, elaborate și aprobate
- Nu a lansat niciodată la timp licitațiile de achiziții publice
- Nu s-a preocupat niciodată de o pregătire reală, temeinică a evaluatorilor, astfel încât să se evite evaluările pline de greșeli
- Dezastrul calității manualelor, cauzat de preluarea și tipărirea manuscriselor de la autori/persoane fizice, fără verificarea de specialitate
#PNL a avertizat încă de acum un an că Manualul Unic va fi o carte școlară de proastă calitate. Atunci când un manual este făcut fără licitație, fără concurență, fără specialiști și fără un control temeinic, rezultatele vor reflecta singurul scop al Guvernului PSDragnea – furtul din banii publici, mai exact, să pună mâna pe o piață de 15 milioane de euro.
MEN își permite să facă experimente pe copiii noștri și exemplul cel mai relevant este generația elevilor de clasa a VI-a. Aceștia au început clasa 0, fără a exista o programă școlară, nici nu existau suficiente încăperi în școli, așa că au făcut ore și în grădiniță și nu au avut nici suficiente învățătoare. Acestea le-au predat elevilor ce s-au priceput mai bine, în lipsa manualelor. Au început clasa I cu o programă care se baza pe cunoștințele acumulate în cls pregătitoare, dar aici pregătirea a fost variată, în funcție de pregătirea și experiența fiecăruia . A fost prima generație la care s-au introdus evaluările în cls a II-a, a IV-a, dar din păcate, aceste evaluări nu-și ating obiectivul, acela de a îndruma, corecta și sprijini elevii în a-și atinge potențialul. Anul trecut, în cls a Va, la început de an școlar, în loc de manuale, au primit un compendiu, o carte de 296 de pagini cu 14 materii și în premieră, vestitul manual de educație fizică. Acum, au parte de manuale greșite sau lipsă. Cât să mai rabde acești elevi și părinții lor?
Infrastructura: – școli nemodernizate care nu sunt racordate la apă curentă, au probleme cu încălzirea, cad acoperișuri pentru că nu se fac lucrări de întreținere la timp
AUTORIZARE SANITARA: Conform statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, şcolile şi grădiniţele din Bihor au în proporție de 74% autorizaţie sanitară de funcţionare. Există 878 de unități școlare în Bihor. Direcţia de Sănătate Publică Bihor refuză autorizarea în principal pentru neîndeplinirea a două condiţii elementare: lipsa unei reţele de apă curentă şi potabilă ori a toaletelor amenajate în interior. La începutul anului, vă spuneam că 76 de școli din Bihor sunt cu WC-ul în curte, acest lucru situând Bihorul pe locul 7 în țară în acest top al rușinii. Aș vrea să știu, și voi solicita săptămâna viitoare acest răspuns, în câte școli s-a rezolvat problema sau măcar s-a început rezolvarea ei.
AUTORIZARE ISU: Stăm mai bine la autorizarea ISU, aici având un procent de 90 % unități școlare cu autorizație ISU. Din cele aproape 900 de clădiri ale unităţilor de învăţământ din Bihor, 108 nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu.
Personal: – 30.000 de profesori necalificați în țară, pregătire slabă, mai ales pe discipline tehnice
Deficit de profesori titulari (și suplinitori) la discipline cu predare în limba maghiară sau germană și la discipline tehnice, în Bihor.
Acestea au fost problemele care au însoțit și acest început de an dar problema majoră a sistemului educațional din România este lipsa de corelare cu cererea de pe piața muncii. În continuare, lipsesc traseele alternative și oportunități reale de formare și de specializare pe tot parcursul vieții. România are un deficit de forță de muncă de 1 milion de muncitori, tehnicieni, specialiști în diferite domenii, dar MEN se încăpățânează să trimită tinerii, prin toate mijloacele, spre universități, să alimenteze sistemul, nefăcând nicio selecție. Astfel se face că din 100 de copii care încep clasa I, doar aproximativ 20 ajung să termine o facultate. Încăpățânarea de a urma o singură direcție, produce pierderi foarte mari și se pare că nimeni nu vede asta sau nu-i pasă.
Din păcate, MEN nu face mai nimic pentru a susține dezvoltarea învățământului profesional, deși a solicitat Inspectoratelor Scolare Județene respectarea proporției de 60% învățământ profesional și tehnic și 40% teoretic.
In finalul conferintei, Florica Chereches, care este si Vicepresedinte al Comisiei pentru Educatie din Camera Deputatilor a propus si soluții::
- – consiliere pentru orientare profesională în gimnaziu
- – promovarea intensivă a învățământului profesional
- – internate gratuite pentru elevii din învățământul profesional
- – pregătirea adecvată și specializarea continuă a profesorilor
- – extinderea programului Masă la școală – care se pilotează pentru al treilea an consecutiv, tot pe 50 de unități școlare
- – extinderea programului Școală după școală
E inacceptabil că aceste inițiative ale mele și ale grupului PNL din care fac parte, nu sunt luate în considerare și nu beneficiază de alocare bugetară corespunzătoare, dar voi continua să militez pentru ele. Pe de altă parte, pot fi rezolvate o mulțime de probleme și prin voință locală, prin alocarea de buget, așa cum face Primăria Municipiului Oradea pentru internatul gratuit pentru elevii din dual.
Ne găsiți și pe Google News
