Statisticile privind distorsiunile de pe piața muncii din România (diversele nepotriviri între nivelul și conținutul studiilor și ocupație, precum și dificultățile în angajare ale tinerilor sau numărul mare de tineri NEETS, adică persoane care nu sunt nici angajate, nici înscrise într-o formă de educație) semnalează faptul că îmbunătățirea activităților de consiliere și orientare profesională este imperativă.
Situația este diferită în alte țări ale lumii, unde autorități guvernamentale sau instituții private din mai multe țări publică periodic rapoarte cuprinzând descrieri ale oportunităților de pe piața muncii incluzând profesiograme, perspective ale profesiilor și distribuția veniturilor aferente diverselor poziții ocupaționale. Aceste rapoarte reprezintă instrumente foarte utile atât pentru tinerii care își planifică carierele, cât și pentru consilierii de carieră. De exemplu, în SUA, Biroul de Statistică a Muncii publică Occupational Outlook Handbook; Guvernul britanic gestionează o pagină intitulată National Careers Service, unde doritorii pot afla informații actualizate constant despre diversele ocupații, servicii similare fiind furnizate și de guverne precum cele ale Germaniei, Franței, Noii Zeelande, Olandei, dar chiar și de cel al Indiei. O analiză, însă, a paginii ANOFM arată că astfel de informații sunt absente de pe pagina principalei agenții de ocupare din România, și de altfel din orice publicație a instituțiilor publice din România. Un tânăr aflat în momentul deciziei de carieră sau un consilier de carieră din România nu are acces la astfel de informații esențiale.
“Analizând statisticile privind distorsiunile de pe piața muncii din România și uitându-ne, comparativ, la ce fac alte țări ale lumii în domeniul orientării profesionale în carieră, trebuie să conștientizăm că este nevoie de măsuri urgente în acest sens. Realizarea unui „ghid de perspective ocupaționale” devine absolut necesară, pentru ca tinerii noștri, și nu numai, să poată lua decizii bine informate privind cariera. În acest moment, diversele ghiduri și materiale publicate de-a lungul timpului nu acoperă toată piața muncii din România, nu au fost actualizate și nu sunt comparabile, dar avem, însă, atât instituții cu atribuții în culegerea și analiza datelor statistice privind piața muncii (INS, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale), cât și instituții specializate în servicii de ocupare (ANOFM, AJOFM-uri) sau de orientare și consiliere în carieră (CJRAE-uri) care pot contribui, în mod profesionist, la realizarea și diseminarea unui astfel de ghid pentru publicul larg, în general, și pentru tineri, în mod special”, a declarat senatorul Adrian Hatos.
În consecință, senatorul PNL Adrian Hatos le-a interpelat pe doamna ministru al Educației, Ligia Deca, și pe doamna ministru al Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, solicitându-le să își exprime poziția cu privire la utilitatea realizării unui instrument de tipul „ghidului de perspective ocupaționale”, în România, dar și cu privire la posibilitatea publicării sale periodice sau a strategiei pe care ar adopta-o pentru implementarea acestui proiect.
Senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos este membru în Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, respectiv în Comisia pentru tineret şi sport ale Senatului României.
Până în prezent, parlamentarul a avut 90 de iniţiative legislative, din care 33 au fost promulgate legi.
Ne găsiți și pe Google News
