Odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos a adresat interpelări miniștrilor Muncii și Solidarității Sociale, și Apărării Naționale, cu privire la subiecte precum: salariile angajaților Direcțiilor Județene de Cultură, impactul noii legi a pensiilor asupra pensionarilor din grupele speciale de muncă I și II, dar și privind necesitatea reformei cadrului legislativ referitor la protejarea suveranității naționale prin combaterea dronelor militare care violează spaţiul aerian al României.
Prima dintre cele trei întrebări, adresată ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a vizat situația salariaților Direcțiilor Județene de Cultură. În acest context, senatorul Hatos a făcut referire la O.U.G. 53/2024, care a modificat condițiile salariale pentru personalul din anumite sectoare bugetare. Însă, deși ordonanța vizează majorarea salarială a diverse categorii de angajați din administrația publică centrală și teritorială, angajații din Direcțiile Județene de Cultură (DJC) par să fie excluși de la aceste ajustări, cu toate că sunt recunoscuți ca fiind cel mai slab plătiți angajați din cadrul Ministerului Culturii și din întregul sistem bugetar. Această situație perpetuează, prin urmare, disparitățile de venituri existente între diferite categorii de angajați din cadrul ministerului.
În consecință, senatorul Hatos i-a solicitat ministrului Muncii să explice: care sunt argumentele care stau la baza acestor majorări selective și cum sunt ele reflectate în echitatea salarială între diversele categorii de angajați din sectorul cultural; modul în care Ministerul Muncii și Solidarității Sociale intenționează să abordeze și să corecteze inechitățile provocate de aceste diferențe salariale semnificative între angajații DJC și alte instituții publice; și dacă este prevăzută o revizuire a O.U.G. 53/2024 pentru a include specific angajații DJC în planurile de ajustare salarială.
Cea de-a doua întrebare, adresată de asemenea ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, s-a referit la impactul pe care noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, îl are asupra pensionarilor din grupele speciale, stabilite conform vechii legi nr. 3 din 1977. Astfel, noua lege a pensiilor afectează în mod particular angajații din grupele speciale de muncă I și II, care anterior beneficiau de condiții avantajoase pentru pensionare datorită riscurilor, naturii periculoase și solicitante a muncii lor și a dificultăților asociate cu aceasta. În urma recalculării efectuate de noua lege, multe dintre aceste avantaje au fost reduse sau eliminate, ceea ce a condus la stagnarea potențială a creșterii valorii pensiilor pentru aceste categorii. Mai exact, punctele de stabilitate se atribuie doar în funcție de anii efectivi de contribuție astfel încât, comparativ cu alte categorii de pensionari, cei din grupele de muncă I și II pierd sume importante la recalculare. În termeni concreți, noua metodologie de calcul înseamnă înghețarea pensiilor lor pe termen lung. Nominal nu este o scădere, dar în termeni reali este o reducere treptată a pensiilor, având în vedere că nu beneficiază mai mulți ani de indexări. Acest lucru înseamnă că, în timp, pensiile lor efective pot ajunge să fie mai mici comparativ cu ce ar fi primit dacă legea pensiilor nu s-ar fi schimbat.
Prin urmare, senatorul Hatos i-a solicitat ministrului Bucura-Oprescu să precizeze modul în care Ministerul Muncii intenționează să ajusteze formula de recalculare a pensiilor pentru a preveni stagnarea pe termen lung a creșterii pensiilor pensionarilor din grupele speciale și a evita efectele adverse neintenționate ale legii nr. 360/2023, dar și măsurile specifice pe care Ministerul Muncii intenționează să le adopte pentru a compensa posibilele pierderi pe care le-ar putea suferi pensionarii din fostele grupe I și II de muncă, în contextul noii legi a pensiilor.
Cea de-a treia întrebare, pe care senatorul Hatos a transmis-o ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a fost adresată în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, un grup de drone de atac de proveniență rusească au violat, din nou, spațiul aerian al României. În condițiile în care de 930 de zile se desfășoară un război la granițele României, în Ucraina, iar forțele ruse desfășoară atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în apropierea frontierei cu România, asigurarea securității spațiului aerian național și a cetățenilor are nevoie de măsuri mai ferme și adaptate noilor riscuri de securitate.
În consecință, senatorul Hatos l-a întrebat pe ministrul Tîlvăr când are în vedere introducerea în Parlament a modificărilor legislative necesare privind doborârea dronelor militare care încalcă spațiul aerian al României în timp de pace, dar și ce propuneri de măsuri de acțiune comună va susține în cadrul NATO, cu privire la contracarea unor astfel de incidente de-a lungul flancului estic al NATO.
Nevoia de reformare a cadrului legislativ în domeniul apărării este un subiect care a fost abordat și prin intermediul întrebării pe care senatorul Hatos a adresat-o ministrului Apărării în luna aprilie 2024, când l-a interpelat cu privire la cele patru legi care necesită modificare și/sau completare și de care armata română are nevoie pentru a putea doborî eficient dronele străine care intră ilegal în spațiul aerian al țării, și anume: Legea Apărării Naționale – adoptată în 1994 și modificată ultima dată în 2011, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale – adoptată în 2006 și modificată ultima dată în 2017, Legea privind Regimul Armelor și Munițiilor – adoptată în 2011, Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene – adoptată în 2001 și modificată în 2004.
Ne găsiți și pe Google News
