Guvernul Bolojan începe corecția bugetară într-un context economic dificil
Agenția de rating S&P Global Ratings a confirmat miercuri, 23 iulie 2025, ratingul suveran al României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, în monedă locală și valutară. Totuși, perspectiva rămâne negativă, reflectând riscurile persistente asupra finanțelor publice, în ciuda măsurilor recente de consolidare fiscală anunțate de noul guvern condus de Ilie Bolojan.
Consolidare fiscală accelerată după un an de alegeri și instabilitate
După un „super-an electoral” tensionat și controversat, care s-a încheiat cu alegerea lui Nicosur Dan în funcția de președinte, noul executiv a început să implementeze cel mai amplu program de corecție fiscală din ultimii 15 ani.
„Guvernul Bolojan a acționat rapid pentru a introduce măsuri fiscale echilibrate între venituri și cheltuieli, cu un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026”, notează raportul S&P.
Aceste măsuri vizează reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 – cel mai mare din 2009 încoace – la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
Inflație ridicată și creștere economică în declin
Consolidarea fiscală are loc într-un context economic nefavorabil. Creșterea PIB a încetinit dramatic, estimările S&P indicând un avans de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. În paralel, inflația se află printre cele mai ridicate din regiune, fiind prognozată să atingă 9% în următoarele luni, alimentată de creșteri de TVA, accize și tarife la energie.
„Inflația ridicată limitează capacitatea BNR de a relaxa politica monetară, deși economia încetinește”, avertizează agenția.
Deficite externe și datorie publică în creștere
Pe lângă deficitul bugetar, România continuă să înregistreze un deficit de cont curent semnificativ, estimat la 7,5% din PIB, în pofida ajustărilor fiscale. Datoria publică netă este proiectată să depășească 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor consuma peste 9% din veniturile bugetare.
„Finanțarea externă a României se va baza tot mai mult pe piețele internaționale și pe fondurile UE, inclusiv cele din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021–2027”, precizează raportul.
România mai poate accesa aproximativ 44 de miliarde de euro – echivalentul a peste 12% din PIB – din fondurile europene disponibile până în 2027.
Risc politic și incertitudine după 2026
Deși guvernul actual beneficiază de o largă majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, USR, UDMR și independenți, stabilitatea politică rămâne incertă. Premierul Bolojan urmează să își încheie mandatul în 2026, conform unui acord de rotație cu PSD, iar implementarea reformelor va fi pusă la încercare în anii următori.
„Riscurile privind aplicarea efectivă a reformelor fiscale și sustenabilitatea acestora după 2026 rămân ridicate”, atrage atenția S&P.
Concluzie: stabilitate pe muchie de cuțit
Confirmarea ratingului „BBB-” arată încrederea relativă în capacitatea actualului guvern de a reduce dezechilibrele macroeconomice. Cu toate acestea, România rămâne sub observație atentă, iar orice abatere de la planul de consolidare fiscală sau o accentuare a dezechilibrelor externe ar putea duce la retrogradarea ratingului în următorii doi ani.
„Revenirea la o perspectivă stabilă depinde de reducerea substanțială a deficitelor externe și bugetare, susținută de o relansare economică”, încheie agenția de rating.




4 comentarii