Ilie Bolojan respinge temerile privind tăierea salariilor prin noua lege a salarizării. Niciun bugetar nu ar urma să piardă bani, două treimi dintre venituri vor crește, iar celelalte vor fi menținute la nivelul actual.
Ilie Bolojan a explicat că noua lege a salarizării nu va reduce veniturile angajaților din sectorul public. În forma discutată în prezent, aproximativ două treimi dintre salarii ar urma să crească, iar celelalte vor rămâne la nivelul actual până la recuperarea diferențelor existente.
Proiectul urmărește să corecteze inechitățile din sistemul public, unde angajați care desfășoară activități asemănătoare pot primi salarii foarte diferite. În același timp, legea este unul dintre jaloanele de care depinde accesarea unor fonduri importante din PNRR.
Niciun bugetar nu va pierde bani
Bolojan a respins ideea că noua lege va aduce tăieri salariale. În cazul angajaților care au acum venituri mai mari decât nivelul stabilit prin viitoarea grilă, diferența va fi protejată prin compensații.
„Prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual se vor oferi compensații.”
Practic, salariile mai mari nu vor fi reduse, ci vor rămâne temporar la nivelul actual. În același timp, veniturile angajaților plătiți mai slab vor crește treptat, până la reducerea diferențelor dintre instituțiile publice.
„La final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de salarii mărite vor fi ajunși din urmă.”
Astfel, o treime dintre bugetari nu va avea salariul diminuat, ci doar nu va beneficia imediat de majorări.
De ce este necesară o nouă lege a salarizării
Una dintre problemele semnalate de Ilie Bolojan este diferența foarte mare dintre salariile acordate în instituțiile centrale. În unele ministere, veniturile ar fi chiar de două ori mai mari decât în altele, deși responsabilitățile angajaților sunt comparabile.
„Gândiți-vă că avem ministere care astăzi au un nivel de salarizare dublu față de alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeași muncă.”
Bolojan a oferit exemplul Secretariatului General al Guvernului, unde salariile ar fi la jumătate față de cele din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Diferențele au apărut, în timp, prin acordarea unor sporuri și stimulente suplimentare.
Un alt exemplu prezentat a fost cel al Ministerului Energiei, unde angajații beneficiau de un spor de performanță de 40%, în condițiile existenței unor întârzieri în implementarea proiectelor din PNRR.
În întregul sistem public există peste 180 de sporuri, iar unele pot fi cumulate. Noua lege ar urma să simplifice această structură și să stabilească reguli unitare pentru salarizare, promovare și evoluție profesională.
Creșterile vor fi legate de posibilitățile economiei
Proiectul prevede introducerea unei valori de referință care să poată fi actualizată în funcție de evoluția economiei și de veniturile statului.
Majorările nu vor fi aplicate automat, fără identificarea surselor de finanțare. Bolojan a avertizat că o creștere salarială acoperită exclusiv prin împrumuturi ar alimenta inflația și ar putea anula, în cele din urmă, câștigul real al angajaților.
Plafonul suplimentar negociat pentru aplicarea legii este de aproximativ 12,1 miliarde de lei. Cheltuielile de personal ar urma să ajungă la 8,1% din Produsul Intern Brut.
Ce s-ar întâmpla dacă legea nu ar fi adoptată
Ilie Bolojan susține că blocarea proiectului nu ar produce economii la buget. În lipsa noii legi, salariile din sectorul public ar trebui indexate, începând de anul viitor, cel puțin cu rata inflației.
O creștere procentuală acordată tuturor ar păstra și chiar ar putea accentua inechitățile actuale: angajații care au deja salarii mari ar primi majorări mai consistente, iar cei cu venituri mici ar recupera foarte greu diferențele.
„A nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori.”
Noua grilă ar permite ca banii disponibili pentru majorări să fie direcționați cu prioritate către angajații rămași în urmă, fără reducerea veniturilor celor care sunt în prezent mai bine plătiți.
România riscă să piardă 770 de milioane de euro
Adoptarea legii salarizării reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Neîndeplinirea lui ar putea duce la pierderea unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.
Miza este însă mai largă. În următoarele luni, România trebuie să îndeplinească mai multe reforme pentru a putea încasa granturi de aproximativ 4,6 miliarde de euro. Banii sunt destinați investițiilor în autostrăzi, căi ferate, spitale, energie și proiecte derulate de comunitățile locale.
Situația vine în contextul în care România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro din PNRR dacă reformele și proiectele legislative asumate nu sunt adoptate la timp.
Detalii despre reformele și investițiile asumate sunt disponibile pe pagina Comisiei Europene dedicată Planului Național de Redresare și Reziliență al României.
„Nu trebuie să ne prioritizăm imaginea”
Bolojan a recunoscut că legea salarizării este unul dintre cele mai dificile proiecte asumate de România în urmă cu patru ani și că adoptarea sa a fost amânată de mai multe guverne.
Orice modificare a sistemului provoacă nemulțumiri, mai ales în rândul celor care beneficiază de avantajele actuale. Cu toate acestea, Bolojan susține că decizia trebuie luată în funcție de interesul României, nu de calculele de imagine ale liderilor politici.
„Chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României.”
Mesajul central transmis de acesta este că proiectul nu pregătește tăieri salariale. Niciun venit nu ar urma să scadă, majoritatea salariilor vor crește, iar diferențele greu de justificat din sistemul public vor fi corectate treptat.
Sursa: Ilie Bolojan
