Stephen Hawking, cunoscutul astrofizician britanic, a incetat din viata la varsta de 76 de ani
Extern

Stephen Hawking, cunoscutul astrofizician britanic, a incetat din viata la varsta de 76 de ani

Stephen William Hawking s-a născut la 8 ianuarie 1942, în oraşul Oxford, Marea Britanie. Fizician teoretician, cosmolog şi autor englez, este considerat unul dintre cei mai mari fizicieni cosmologi contemporani.

În 1950, când micul Stephen avea opt ani, familia sa s-a mutat la St. Albas, 30 de kilometri nord de Londra, potrivit site-ului www.ro.biography.name. Între 1950-1959 a urmat şcoala din St. Albans, iar în 1959 a câştigat o şcolarizare la Universitatea Oxford. Stephen a vrut să studieze matematica, deşi tatăl său ar fi preferat medicina, susţine site-ul dedicat fizicianului britanic, www.hawking.org.uk. Matematica nu a fost disponibilă la Oxford, aşa că a urmat fizica.

După ce a absolvit Oxford în 1962, şi-a petrecut o perioadă scurtă de timp studiind petele solare la Observatorul Colegiului. Şi-a dat repede seama că e mai interesat de teorie decât de observaţie şi a lăsat Oxford pentru Trinity Hall, Cambridge, unde a studiat pentru un timp sub îndrumarea lui Fred Hoyle, cel mai distins astronom englez al vremii.

În 1963, Hawking a început să aibă primele simptome ale sclerozei amiotrofice laterale (ALS) sau boala lui Lou Gehrig, un tip de boală a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular, menţionează site-ul www.hawking.org.uk. Deşi medicii au prezis că Hawking nu va supravieţui mai mult de doi sau trei ani, el şi-a pierdut treptat utilizarea braţelor, picioarelor şi vocea, până când a fost aproape complet paralizat şi tetraplegic.

În 1965, a participat la un curs al matematicianul englez Roger Penrose, care elaborase recent o lucrare inovatoare pe tema singularităţii spaţio-temporale. Hawking, cu o vigoare reînnoită, s-a angajat în studiul astronomiei teoretice şi cosmologice, în special în domeniul găurilor negre şi singularităţii.

Un punct de cotitură în viaţa sa, a avut loc tot în 1965, atunci când s-a căsătorit cu Jane Wilde. Cei doi au avut împreună trei copii: Robert (1967), Lucy (1969) şi Timothy (1979). Cu ajutorul soţiei şi cu cel al îndrumătorului său de doctorat, Dennis Sciama, Hawking şi-a finalizat doctoratul şi a devenit cercetător şi, mai târziu, membru al corpului de cercetători al Gonville şi Caius College, Cambridge.

Între 1968 şi 1973, s-a alăturat echipei din cadrul Institutului de Astronomie din Cambridge, unde a început să aplice legile termodinamicii asupra găurilor negre prin intermediul unei matematici foarte complicate. La sfârşitul anilor ’60, Hawking împreună cu colegul şi prietenul sau, Roger Penrose, au aplicat un nou model de complex matematic, care l-au creat din Teoria Generală a Relativităţii a lui Albert Einstein, în cercetările lor.

Stephen Hawking a lucrat la legile fundamentale care guvernează universul. Cu Roger Penrose, el a arătat ca teoria generala a relativităţii lui Einstein a presupus ca spaţiul şi timpul ar avea un început în Big Bang şi un sfârşit în găurile negre (1970). Site-ul www.hawking.org.uk precizează că aceste rezultate au indicat necesitatea unificării relativităţii generale cu teoria cuantică, cealaltă mare dezvoltare ştiinţifică a primei jumătăţi a secolului al XX-lea. O consecinţă a unei astfel de unificări pe care a descoperit-o a fost că găurile negre nu ar trebui să fie complet negre, ci ar trebui să emită radiaţia “Hawking” şi, în cele din urmă, să se evapore şi să dispara (1974). O altă presupunere este că universul nu are nicio margine sau limită în timp imaginar. Aceasta ar însemna că felul în care a început universul a fost complet determinat de legile ştiinţei. Citeste mai multe…

Citeste stirile offline, oriunde si oricand! Descarca GRATUIT aplicatia infoOradea din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.