În declaraţia sa politică din această săptămână, deputatul PNL Găvrilă Ghilea a susţinut că printre capetele de acuzare care au condus la recenta condamnare a României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea directivei privind închiderea depozitelor de deşeuri neconforme s-au numărat şi neidentificarea unor soluţii legale şi a surselor de finanţare aferente ecologizării batalelor toxice de la SC Petrol Derna SA, care se pot deversa în orice moment, ameninţând vieţile şi bunurile sutelor de cetăţeni ai acestei localităţi bihorene.
Contrariat de faptul că, pentru finalizarea închiderii ultimelor 68 de depozite neconforme, reprezentanţii autorităţilor române invocă necesitatea unor modificări de ordin legislativ, deputatul liberal întreabă retoric: „Dar cine l-a oprit pe actualul ministru al Mediului, care deţine acest portofoliu de aproape 4 ani, să propună şi să susţină completarea carenţelor din legislaţia internă care îl împiedică să administreze acest domeniu sensibil? Doar face parte dintr-un Cabinet care a demonstrat că poate să modifice într-o singură noapte Codul Penal şi să dea peste cap legile Justiţiei după bunul plac…”
Chiar dacă, pentru moment, României nu-i vor fi aplicate şi sancţiuni financiare, ea va trebui să plătească cheltuieli de judecată şi să ia măsuri imediate pentru a închide depozitele de deşeuri ilegale, parlamentarul bihorean menţionând, însă, că „acestea vor fi inevitabile dacă autoritățile române nu se vor conforma de urgenţă hotărârii înaltei instanţe, cazul urmând să fie trimis de către Comisia Europeană spre rejudecare, cu o propunere explicită în acest sens”.
Va redam mai jos, textul integral al declaratiei politice, sustinute de deputatul Gavrila Ghilea:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Mă adresam, în urmă cu o săptămână, de la acest microfon, distinsei doamne Grațiela-Leocadia Gavrilescu, titulară a portofoliilor de ministru al Mediului şi de viceprim-ministru în actualul Cabinet, solicitând urgentarea identificării unor soluţii legale şi a surselor de finanţare aferente pentru ecologizarea batalelor cu deşeuri toxice provenite de la SC Petrol Derna SA, care se pot deversa în orice moment, ameninţând vieţile şi bunurile sutelor de cetăţeni ai acestei localităţi bihorene.
Îi reaminteam doamnei ministru că această societate se află în faliment, iar faptul că depozitele sale de reziduuri au fost clasate ca neconforme cu normele de mediu de aproape 15 ani este unul din motivele care au condus la declanşarea acţiunii Comisiei Europene împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor din prevederile Directivei 31 a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 1999 cu privire la închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.
Inevitabilul s-a produs, însă, la jumătatea săptămânii trecute, când ţara noastră a fost condamnată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea directivei privind depozitele de deşeuri, conform căreia autorităţile române trebuiau să închidă 68 de gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009, batalurile toxice de la Derna numărându-se printre acestea.
Chiar dacă, pentru moment, României nu-i vor fi aplicate şi sancţiuni financiare, ea va trebui să plătească cheltuieli de judecată şi să ia măsuri urgente pentru a închide depozitele de deşeuri ilegale.
Luaţi prin surprindere de fermitatea hotărârii înaltei instanţe europene, reprezentanţii Ministerului Mediului au dat din colţ în colţ, invocând faptul că, începând cu anul 2015, s-au închis, totuşi, 41 din cele 109 depozite de deşeuri neconforme, în timp ce pentru închiderea celorlalte 68 ar fi nevoie de o serie de modificări de ordin legislativ.
Dar cine l-a oprit pe actualul ministru al Mediului, care deţine acest portofoliu de aproape 4 ani, să propună şi să susţină completarea carenţelor din legislaţia internă care îl împiedică să administreze acest domeniu sensibil? Doar face parte dintr-un Cabinet care a demonstrat că poate să modifice într-o singură noapte Codul Penal şi să dea peste cap legile Justiţiei după bunul plac…
Singurul demers concret a fost făcut abia la 13 septembrie 2018, când, prin Ordin al ministrului Mediului, se constituia o comisie care, până la 19 octombrie 2018, trebuia să verifice amplasamentele depozitelor de deșeuri care făceau obiectul cauzei C-301/17 aflată pe rolul CJUE.
Prea târziu, însă, pentru că joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Mediului lua deja act de conținutul Hotărârii Curții de Justiție a UE în Cauza C-301/2017, care a constatat faptul că România nu s-a conformat obligației de a închide cele 68 de depozite de deșeuri neconforme.
Chiar dacă prin recenta decizie a CJUE nu s-au dispus şi sancțiuni financiare împotriva ţării noastre, acestea vor fi inevitabile dacă autoritățile române nu se vor conforma hotărârii înaltei instanţe, cazul urmând să fie trimis de către Comisia Europeană spre rejudecare, cu o propunere explicită în acest sens.
Vă mulţumesc!
Găvrilă Ghilea, deputat PNL Bihor
Ne găsiți și pe Google News
