MedLife anunţă finalizarea primei etape a studiului privind răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike.
Concluziile au la bază un eşantion de 889 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical şi auxiliar al companiei, din toate regiunile ţării. Reprezentanţii MedLife anunţă că rezultatele sunt reprezentantive pentru segmentul de populaţie din România, rezidentă în mediul urban, care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech.
Doar 0.3% persoane nu au dezvoltat anticorpi nici după administrarea rapelului
Rezultatele finale ale studiului desfăşurat de MedLife arată că 99,7% dintre participanţi au dezvoltat anticorpi neutralizanţi cu valori mai mari de 80 AU/ml la 8-15 zile de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Pentru restul de 0,3%, titrul de anticorpi nu depăşeşte această valoare nici după acest interval de la rapel.
În urma analizei datelor, specialiştii au observat că antecedentele COVID-19 aduc diferenţieri în ceea ce priveşte titrul de anticorpi dobândiţi. Astfel, persoanele care au trecut prin infecţie cu SARS-CoV-2 în trecut dezvoltă un titru de anticorpi neutralizanţi de până la 14 ori mai mare chiar după prima doză de vaccin, comparativ cu cei care nu au venit anterior în contact cu virsusul. În schimb, pentru două treimi din cei care nu au avut COVID-19, titrul de anticorpi depăşeşte valoarea de 80 AU/ml abia după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Aşadar, probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătăţii a vaccinării persoanelor care au trecut prin boală cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare.
În ceea ce priveşte evoluţia anticorpilor după prima şi a doua doză de vaccin, s-a observat că după rapel, valoarea titrului de anticorpi creşte cu 30% în rândul persoanelor care au avut COVID-19 şi de 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecţie cu coronavirus.
Tinerii dezvoltă valori mai mari ale titrului de anticorpi post-vaccinare
Potrivit reprezentanţilor MedLife, valorile titrului de anticorpi la 8-15 zile după rapel corelează semnificativ cu vârsta. Cele mai ridicate valori se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani şi scad gradual la celelalte categorii de vârstă, ajungând la valori cu peste 30% mai mici în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani.
În ceea ce priveşte diferenţele între femei şi bărbaţi, acestea se pot observa mai accentuat abia după vârsta de 50 ani, bărbaţii din această categorie prezentând niveluri cu aproape 40% mai mici ale titrului de anticorpi post-vaccinare decât femeile de aceeaşi vârstă.
De asemenea, valori mai mici ale anticorpilor au fost înregistrate şi în rândul personelor care au grupa sanguină 0I, indiferent de RH.
Persoanele cu comorbidităţi, în special cele cu obezitate şi afecţiuni oncologice, dezvoltă valori mai mici ale titrului de anticorpi şi au un nivel mai scăzut de protecţie.
Potrivit studiului MedLife, comorbidităţile reprezintă un factor de impact asupra titrului de anticorpi post-vaccinare. Astfel, s-a observat că persoanele care suferă de cel puţin 2 afecţiuni cronice dezvoltă valori cu 40% mai mici ale titrului de anticorpi, sub media populaţiei analizate. Mai mult decât atât, obezitatea şi afecţiunile oncologice se asociază cu niveluri şi mai mici ale titrului de anticorpi, la jumătate faţă de cele măsurate în rândul persoanelor care suferă de alte afecţiuni cronice.
Persoanele care manifestă reacţii după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi
Din totalul participanţilor la studiu, 45% nu au prezentat simptome specifice nici după administrarea primei doze, nici după rapel, aceştia dezvoltând titruri de anticorpi cu 20% mai mici comparativ cu cei care au avut reacţii post-vaccin. Din categoria celor care au semnalat reacţii adverse fac parte, preponderent, persoane tinere, femei şi persoane care au trecut prin infecţia COVID-19 şi care au dezvoltat forme medii sau severe. Pentru aproape doua treimi din eşantion, simptomele au dispărut după o zi de la vaccinare sau mai puţin, în timp ce aproximativ 5% dintre persoanele vaccinate au acuzat prezenţa reacţiilor timp de o săptămână sau mai mult.
Semnificativ mai multe reacţii adverse au fost înregistrate după rapel, numărul lor corelând şi cu gradul de severitate al infecţiei avute anterior, însă cele mai frecvente au fost: durere la locul administrării, stare de oboseală, dureri de cap, frisoane şi dureri musculare.
Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic
În cadrul studiului a mai fost analizat riscul de îmbolnăvire post-vaccinare. Rezultatele au indicat că nu mai mult de 1 din 10 persoane care au intrat in contact cu o persoană infectată au făcut boala, respectiv 1% din persoanele vaccinate, detaliu care întăreşte faptul că riscul de infectare post-vaccinare este foarte mic.
Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu titru mic de anticorpi dobândiţi după rapel, dar chiar şi în rândul acestui segment, rata de infectare este mică, de aproximativ 2%. Cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat forme uşoare (71%) sau medii, fără semne de penumonie (29%). Studiu mai arată că două treimi dintre cei care au făcut boala după vaccin au fost în contact direct cu o persoană infectată din gospodărie.
„Studiul defăşurat de MedLife reprezintă o radiografie specifică ţării noastre referitoare la răspunul imun al organismului în urma vaccinării, iar rezultatele obţinute în această primă etapă sunt încurajatoare nu numai prin faptul că procentul persoanelor care dezvoltă un titru semnificativ de anticorpi după vaccinare este aproape de 100%, ci şi prin prisma minimizării riscului de îmbolnăvire în cazul persoanelor vaccinate. Aşadar, aceste date confirmă eficienţa vaccinării în lupta cu pandemia atât din punct de vedere al sănătăţii, cât şi din perspectiva repornirii economiei la nivel naţional. Faptul că avem date clare care ne arată că vaccinarea funcţionează ar trebui să reprezinte un imbold atât pentru populaţia care încă nu s-a vaccinat, cât şi pentru autorităţi, în vederea creşterii eforturilor de informare şi a capacităţii de vaccinare la nivel naţional„, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.
Detalii despre eșantion și abordarea metodologică
Pentru studiul desfășurat de MedLife în perioada ianuarie – martie 2021 au fost selectate persoane aparținând personalului medical și auxiliar din cadrul comapniei, cărora li s-au recoltat probe biologice în vederea detectării anticorpilor specifici SARS-CoV-2 IgG anti-Spike și IgG anti-Nucleocapsida, după prima și a doua doză de vaccin Pfizer BioNTech. Testele de serologice IgG anti-S au fost efectuate pe Liason Diasorin, iar pentru IgG anti-N s-au folosit echipamente Abbott Alinity. Rezultatele obținute prin alte metode analitice nu sunt intercomparabile.
În plus, subiecții selectați au participat la un sondaj pe baza unui chestionar structurat ce a vizat următoarele obiective de cercetare: existența antecedentelor COVID-19, incidența simptomelor după administrarea primei doze de vaccin și a rapelului, prezența afecțiunilor cronice, precum și profilul genetic (grupa sanguină, factorul RH).
NOTĂ: Studiul de față a fost efectuat pentru evaluarea eficienței vaccinului produs de Pfizer BioNTech întrucât tot personalul medical care a participat în cadrul studiului a fost vaccinat la începutul campaniei cu acest vaccin pe baza deciziei guvernamentale.
Ne găsiți și pe Google News