Anunțuri publicitare
Peste 500 de cazuri de hepatita virala A, confirmate, in judetul Bihor. Dublu fata de anul 2017
Sanatate

Peste 500 de cazuri de hepatita virala A, confirmate, in judetul Bihor. Dublu fata de anul 2017

În anul trecut, 2017, în județul Bihor au fost înregistrate un numar de 284 cazuri de hepatită virală A (confirmate serologic). De la începutul anului 2018 până în 26.09.2018, au fost înregistrate 547 cazuri de hepatită virală A (confirmate serologic) din care în mediul urban 280 cazuri iar în mediul rural 267 cazuri.

Pe localităţile judeţului repartiţia cazurilor noi de hepatită acută virală tip A în anul 2018, este următoarea:  34 cazuri Oradea, 2 cazuri Valea lui Mihai, 86 cazuri Săcueni, 5 cazuri Diosig, 1 caz Ciocaia, 1 caz Cherechiu, 3 cazuri  Petreu,  1 caz Chiraleu, 1 caz Balc, 1 caz Sâniob, 1 caz Curtuişeni, 5 cazuri Sălard, 8 cazuri Cadea,  31 cazuri Tinca, 2 cazuri Ghenetea, 144 cazuri Aleşd, 2 cazuri Cubulcut, 2 cazuri Văşad, 9 caz Suplacu de Barcău, 4 cazuri Biharia, 1 caz Săldobăgiu de Munte, 1 caz Cheresig, 11 cazuri Parhida, 1 caz Cordău, 1 caz Gepiu, 2 cazuri Cauaceu, 3 cazuri Marghita, 1 cazuri Sânnicolau de Munte, 1 caz Şişterea, 1 caz Călacea, 7 cazuri Vaşcau, 18 cazuri Tamaşda, 1 caz Albiş, 1 caz Adoni, 6 cazuri Rontău, 36 cazuri Ortiteag, 2 cazuri Salonta, 15 cazuri Tinăud, 1caz Subpiatră, 5 cazuri Ghiorac; 1 caz Saldăbagiu de Barcău; 3 cazuri Hidişelu de Sus, 4 cazuri Gepiş, 1 caz Chistag, 9 cazuri Tăşad, 7 cazuri Sântelec, 5 cazuri Ineu, 2 cazuri Nucet, 3 cazuri Hotar, 22 cazuri Lăzăreni, 1 caz Niuved, 6 cazuri Haieu, 4 cazuri Tulca, 1 caz Girişu Negru, 6 cazuri Fonău, 1 caz Ciumeghiu, 1 caz Sălacea, 1 caz Dumbrava, 1 caz Batăr, 1 caz Vadu Crisului, 1 caz Miersig, 1 caz Sărsig, 2 cazuri Borş, 1 caz Sânmartin, 1 caz Gurbediu; 1 caz Sărand; 1 caz Bălnaca,  1 caz Roit.

Primele trei grupe de vârstă cele mai frecvent afectate sunt în ordine: grupa de vârstă 5-9 ani: 265 cazuri; grupa de vârstă 0-4 ani: 105 cazuri; grupa de vârstă 10-14 ani: 73 cazuri.

În data de 26.09.2018 mai sunt active un număr de 12 focare în următoarele locaţii:

  1. Focar  Aleşd: 201 cazuri;
  2. Focar Tinca: 28 cazuri;
  3. Focar Lăzăreni: 25 cazuri;
  4. Focar Rontău: 15 cazuri;
  5. Focar Tămaşda: 12 cazuri;
  6. Focar Oradea pe str. Voltaire: 11 cazuri;
  7. Focar Taşad: 11 cazuri;
  8. Focar  Sântelec:  8 cazuri;
  9. Focar  Suplacu de Barcău: 7 cazuri;
  10. Focar Fonău: 6 cazuri;
  11. Focar  Ineu: 5 cazuri;
  12. Focar  Ghiorac: 5 cazuri.

În caz de raportare la instituţia noastră de cazuri de hepatită virală tip A, D.S.P. Bihor intervine şi efectează o anchetă epidemiologică şi sunt dispuse măsuri pentru prevenirea răspândirii infecţiei. Măsurile dispuse sunt următoarele:

  • -dezinfecţie,
  • educaţie pentru sănătate a cazurilor şi contacţilor: prin activităţi desfăşurate la pacienţii internaţi şi în colectivitate: la cabinetul medicului de familie; la medicul de colectivitate; de asistentul medical comunitar şi mediatorul sanitar în localităţi în care aceştia îşi desfăşoară activitatea,
  • -pentru medicii de familie şi de colectivitate: supravegherea contacţilor pe perioada de incubaţie maximă,
  • -triajul epidemiologic zilnic al contacților din colectivitățile de copii, curăţenia și dezinfecția zilnică cu substanțe clorigene, dotarea unităţii scolare cu materiale de curatenie si dezinfectante,
  • – după caz, în funcţie de situaţia fiecărei colectivităţi cu focare, pot fi dispuse: asigurarea aprovizionării continue cu apă potabilă; colectarea și îndepărtarea rezidurilor şi dotarea cu eurocontainere suficiente; vidanjarea latrinelor unde este posibil; încheierea unui contract cu o firmă de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare (DDD) autorizată şi efectuarea acțiunilor DDD ori de câte ori este nevoie; recoltarea de probe de apă pentru examen microbiologic.
Informaţii esenţiale privind Hepatita acută virală tip A

Hepatita virală A este o problemă de sănătate publică, fiind o boală infecto-contagioasă acută produsă de virusul hepatitic A. Boala apare în focare epidemice sau epidemii, mai frecvent în rândul copiilor și tinerilor.
Surse de infecție: bolnavii; purtătorii asimptomatici (frecvent copii, fără semne clinice evidente)

Transmiterea se realizează pe cale fecal-orală, pe fondul deficienţelor de igienă personală şi a sanitaţiei precare:

  • direct: prin intermediul mâini murdare – „boală a mâinilor murdare” (sunt mai afectaţi copiii)
  • indirect: prin obiecte folosite și contaminate de către persoane infectate, prin consumul alimentelor și a apei contaminate, prin vectori (insecte, rozătoare).
  • Perioada de incubație a virusului variază, de regulă, între două și şase săptămâni, timp în care boala poate rămâne asimptomatică, existând riscul ca o persoană infectată să transmită boala anturajului, fără să știe că este contagioasă.

Semnele de boală: Semnele clinice nu apar întotdeauna, unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente, acestea numindu-se asimptomatice.
Când apar, acestea pot fi similare cu ale unei gripe obișnuite, incluzând printer altele:
– stare generală alterată, oboseală, indispoziție, dureri de cap;
– pierderea poftei de mâncare, grețuri, vărsături;
– dureri abdominale;
– colorația galbenă a pielii și mucoaselor;
– urina închisă la culoare (aspect de „bere brună”)

Prevenire

Hepatita A poate fi prevenită prin respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, prin asigurarea și respectarea curățeniei, precum şi prin vaccinare.

Igiena personală riguroasă, în special spălatul corect al mâinilor (detalii mai jos, anexat) şi un stil de viaţă sănătos constituie modalități eficiente de prevenire și limitare a apariției de noi cazuri. Curățarea și dezinfectarea frecventă a grupurilor sanitare, consumul de apă numai din surse sigure, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum în formă crudă, utilizarea veselei şi tacâmurilor indivuduale şi utilizarea prosoapelor de hârtie sunt măsuri elementare de protecție împotriva hepatitei A.

În cazul apariției oricăror suspiciuni de boală este recomandată prezentarea la medic.

loading...