După sesizarea Comisiei Europene în legătură cu dubla calitate a unor produse alimentare cu ambalaje identice comercializate în statele din Est, faţă de cele din Vest, în primăvara anului trecut s-au efectuat analize şi testări comune la nivelul ţărilor membre, dar şi independent, de către autorităţile competente ale fiecărui stat.
„Am adresat la vremea aceea, de la această tribună, o întrebare directorului Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, după ce am aflat din presă că, în coşul comun al celor 29 de produse alimentare comercializate atât în România cât şi în statele UE, din care au fost prelevate probe pentru a fi analizate comparativ din punct de vedere al compoziţiei chimice, autorităţile naţionale au identificat 9 produse care prezentau standarde calitative duble, solicitându-i să facă publice denumirile comerciale ale acestora pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor.„, spune deputatul Gavrila Ghilea, intr-o declrataie de presa
Răspunsul, transmis sub semnătura preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de secretar de stat, a fost departe să mă mulţumească: deşi informaţiile mele erau confirmate, cele 9 produse “incriminate” erau înşiruite doar cu denumirea sortimentului, iar denumirea comercială, respectiv brandul şi producătorul, erau trecute “la secret”, sub pretextul imperativ al unor paragrafe ambigue din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
„La începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele propriei campanii de testare a produselor alimentare, realizată de Centrul Comun de Cercetare, în care au fost analizate aproape 1.400 de produse alimentare comercializate în 19 state membre ale UE, iar aproape 10 % dintre acestea aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică”, a mai declarat deputatul
Alte peste 20 % dintre produsele eşantionate aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că ambalajul era similar, ceea ce demonstrează fără echivoc că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită, a conchis Gavrila Ghilea
Produsele analizate în cadrul studiului au fost selectate pe baza sugestiilor statelor membre, în urma plângerilor primite de autoritățile sau asociațiile de protecție a consumatorilor, însă, paradoxal, România nu s-a numărat printre ţările care au participat la campania de testare din toamna anului trecut, semn că informaţiile despre piaţa internă sunt ţinute, în continuare, sub cheie.
„E tot mai evident că autorităţilor române cu atribuţii în siguranţa alimentelor le este greu să înţeleagă că legislația UE interzice comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, dacă acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite„, a spus in inchiere deputatul Ghilea
Ne găsiți și pe Google News