După concertul dedicat Zilei Culturii Naționale, Filarmonica de Stat Oradea continuă seria evenimentelor dedicate muzicii românești printr-un concert festiv organizat cu ocazia zilei de 24 ianuarie. Intitulat „Românește”, concertul propune publicului o incursiune în universul folclorului românesc și al creațiilor muzicale inspirate din acesta.
Folclorul românesc reprezintă punctul de plecare al întregii creații muzicale autohtone. Valorile culturale transmise de-a lungul generațiilor, în special în mediul rural, au stat la baza dezvoltării unui limbaj muzical care a inspirat, timp de peste două secole, compozitori și muzicologi preocupați de identitatea sonoră românească.
Folclorul, sursă de inspirație pentru muzica cultă
Concertul „Românește” invită publicul la redescoperirea folclorului, atât în forma sa tradițională, cât și în variante orchestrale elaborate. Programul evidențiază frumusețea cântecelor populare, dar și modul în care acestea au fost integrate în lucrări de muzică clasică, prin citarea sau prelucrarea jocurilor și melodiilor populare.
Prin această abordare, Filarmonica de Stat Oradea aduce în prim-plan legătura dintre tradiție și creația cultă, demonstrând continuitatea și profunzimea patrimoniului muzical românesc.
Dirijor și soliști invitați
Concertul va avea loc vineri, 24 ianuarie, de la ora 19:00, și va fi dirijat de Marius Hristescu, care semnează și orchestrațiile pieselor populare incluse în program. Pe scenă vor urca doi soliști reprezentativi pentru domenii muzicale diferite.
Soprana Diana Țugui va interpreta lucrări din repertoriul clasic cu puternice accente folclorice, în timp ce interpretul de muzică populară Dinu Iancu Sălăjanu va aduce în fața publicului melodii populare și patriotice cunoscute. Printre titlurile incluse în program se numără „Săracă inima me”, „Mărioară de la Gorj”, „Cât îi Maramureșul” și „Mocirița”.
Lucrări orchestrale inspirate din folclor
Programul concertului cuprinde și creații orchestrale semnate de compozitori români precum Marțian Negrea, Constantin Silvestri și Filaret Barbu, lucrări care valorifică teme și ritmuri populare într-un limbaj muzical elaborat.
Concertul se va deschide cu „Trei piese pentru orchestră de coarde” de Constantin Silvestri, o lucrare bazată pe teme populare din zona Bihorului. Analizele muzicologice arată că aceste piese folosesc elemente autentice de folclor românesc, adaptate și transformate printr-o imaginație melodică și armonică originală. Deși inspirate din tradiție, temele sunt prelucrate într-un stil personal, care se îndepărtează de forma lor inițială.
Prima audiție a lucrării a avut loc la 7 ianuarie 1951, la Ateneul Român din București, sub bagheta compozitorului.
Concertul festiv din 24 ianuarie își propune să intensifice trăirea identității culturale românești în sala de concert și să ofere publicului o experiență muzicală care îmbină tradiția cu rafinamentul muzicii clasice.
Un comentariu