6 ianuarie Boboteaza – Botezul Domnului. ISTORIC, TRADITII SI OBICEIURI
Diverse

6 ianuarie Boboteaza – Botezul Domnului. ISTORIC, TRADITII SI OBICEIURI

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxa sarbatoreste botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Boboteaza incheie ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna care incep in Ajunul Craciunului. in greceste, cuvantul Boboteaza este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Aratarea Domnului”, adica a Sfintei Treimi.

Boboteaza – scurt istoric

Sarbatoarea Bobotezei este amintita din secolul al II lea, la Sfantul Clement Alexandrinul. Mentionam ca in primele secole, Boboteaza era sarbatorita impreuna cuNasterea Domnului, pe 6 ianuarie. Incepand cu secolul al IV lea, cele doua sarbatori au fost despartite: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului si 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Boboteaza, ziua in care Hristos S-a descoperit lumii

Afara de cele graite de Iisus la varsta de 12 ani in templu, Hristos nu a savarsit nicio minune si nu a rostit niciun cuvant retinut de evanghelisti. Incepand cu Botezul Sau, Hristos iese din umbra si incepe sa propovaduiasca. A primit botezul la 30 de ani, varsta maturitatii la evrei.

Iisus a venit la Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca avea nevoie de curatire de pacate, caci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinti creatia. Ca Mantuitorul nu a venit sa primeasca iertare de pacate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezul lui Ioan il ajuta pe om sa constientizeze starea pacatoasa, insa, nu oferea iertarea. De aceea se si spune ca era „spre iertarea pacatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aduca Hristos.

El primeste botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfant in creatie. Prin caderea in pacat, omul Il pierduse pe Sfantul Duh, asa cum ne marturiseste Sfantul Chiril al Alexandriei. Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Prin cuvintele din rugaciunea citita la Boboteaza: „Astazi firea apelor se sfinteste…”, nu trebuie sa intelegem ca harul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbei de sfintire a apei peste toata apa care exista in diverse locuri, ci doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru.

In Botezul Domnului stau inceputul si temeiul Sfintei Taine a Botezului crestin

Acceptand sa Se cufunde in Iordan, Hristos l-a ingropat pe vechiul Adam si a inceput astfel zidirea unui om nou. Apele Iordanului primind pe Dumnezeu-Omul nu au avut ce sa curete, ci au fost ele insele purificate. Hristos a curatit prin cufundarea Sa in Iordan, creatia intinata de caderea omului in pacat si a inlaturat puterea satanei. Astfel, in clipa cand El S-a lasat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorat peste creatie.

In rugaciunea de sfintire a apei de la Botez, se cere venirea Duhului pentru curatirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea sa devina, prin pogorarea deplina a Duhului, loc al nasterii omului nou in Hristos.

Astfel, ritualul Botezului crestin repeta aceste momente, care semnifica trecerea dintr-o etapa existentiala in alta: el se deschide cu lepadarile, menite sa alunge puterea satanei si se incheie cu primirea darului Sfantului Duh.

Boboteaza – sfintirea apei

In ajunul si in ziua de Boboteaza, in toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, la rugaciunile arhiereilor si preotilor se sfinteste Agheasma Mare.

Crestinii ortodocsi pot lua pe nemancate din Agheasma Mare in perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie si la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosita in Ajunul Bobotezei la sfintirea casele credinciosilor si locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi: binecuvantarea si sfintirea prapurilor, sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Traditia

Biblia il mentioneaza pe Ioan Botezatorul, considerat de crestini ca inaintemergatorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovaduit venirea acestuia, indemnand pe iudei la pocainta. Imbracamintea lui pustnicului Ioan era foarte simpla, facuta din balna de camila; el purta o cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezatorcu parul si barba lungi. Considerandu-l proroc, locuitorii din Ierusalim si din intreaga Iudee se strangeau in jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el in raul Iordan.

Ioan le cerea, inainte de a-i boteza, sa-si spovedeasca pacatele si sa se pocaiasca, spunandu-le ca el ii boteaza doar cu apa, dar „cel ce va veni dupa el” (in traditia crestina: Iisus) ii va boteza cu Duh Sfant si cu foc. Despre „cel ce va veni dupa el”, Ioan spunea ca acela este mult mai mare si mai puternic decat el.

Evanghelia relateaza ca si Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, vazandu-l, a spus: „Iata mielul lui Dumnezeu, cel ce spala pacatul lumii”. Conform acestei relatari, iesind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis si duhul lui Dumnezeu s-a varsat, coborandu-se ca un porumbel si venind peste el. si glas din ceruri zicand : acesta este Fiul Meu cel iubit intru care am binevoit”.

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sarbatori ale anului pentru crestini. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig in Romania, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”.

In traditia romaneasca

In localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. in toate bisericile ortodoxe, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care „boteaza” apele, oamenii, animalele si casele. inainte de regimul comunist, aceasta datina exista si la Bucuresti, Patriarhul coborand Calea Victoriei de la Palatul regal pana la Dambovita, unde pocaitii, imbracati in halaturi albe, se aruncau in apa inghetata pentru a o ridica.

Aceasta traditie face parte din multe altele in legatura cu Boboteaza, incarcate de practici magice si obiceiuri agrare preluate in crestinism din traditiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei si a focului. Boboteaza este astfel si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Traditia ortodoxa cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu.

loading...