Ungaria se confruntă cu o degradare alarmantă a rețelei rutiere naționale și, mai ales, a drumurilor secundare. Peste 60% dintre acestea sunt în stare proastă, iar presa maghiară avertizează că lipsa investițiilor riscă să lase multe comunități izolate. România, deși nu este lipsită de probleme, a accelerat investițiile și a redus vizibil decalajul în ultimii ani.
Drumuri pline de gropi și sate izolate în Ungaria
Situația infrastructurii din Ungaria este una dintre cele mai grave din Uniunea Europeană. Potrivit Daily News Hungary, aproximativ 40% din drumurile principale și 60% din drumurile secundare sunt într-o stare precară, cu gropi adânci, marcaje șterse și asfalt deteriorat.
Problema este și mai vizibilă în zonele rurale. Proiectul fotografic „Mud Country” arată că, în regiunile sudice ale Câmpiei Maghiare, până la 80% din drumurile publice locale sunt de pământ. După ploi, aceste căi devin impracticabile, iar accesul ambulanțelor sau al transportului de marfă este aproape imposibil.
Într-un articol din Euronews, compania națională de drumuri recunoaște că peste 52% din drumurile Ungariei necesită reabilitare completă, iar doar 10–15% sunt în stare bună sau acceptabilă.
Frustrarea cetățenilor este evidentă și în mediul online. Pe Reddit, utilizatorii descriu peisaje cu drumuri pline de gropi și infrastructură neîngrijită. Un comentariu devenit viral acuză lipsa investițiilor și direcționarea fondurilor către proiecte politice: „Why should Orban use Hungarian and EU money to fix the roads when he can do more important things with it like giving to his friends or build giant football stadiums…”.
România – de la decalaj istoric la dezvoltare accelerată
România pornea, acum un deceniu, de pe ultimele locuri în clasamentele privind calitatea drumurilor, cu un scor de 3,0 din 7 în evaluarea Forumului Economic Mondial. În 2020, avea sub 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, iar reabilitarea rețelei secundare mergea lent.
În prezent, potrivit Wikipedia – Highways in Romania, rețeaua a ajuns la 1.325,7 km de autostrăzi și drumuri expres (2025), cu sute de kilometri în construcție. Ritmul a fost accelerat de fondurile europene și de proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de peste 17 miliarde de euro doar pentru sectorul transporturilor, conform Băncii Europene de Investiții.
Progres cuantificabil – cifre oficiale CNAIR pentru 2025
La capitolul dezvoltare a infrastructurii rutiere, România a înregistrat un salt semnificativ. Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), la data de 31 iulie 2025, rețeaua națională număra 1.325,735 km de autostrăzi și drumuri expres în circulație.
Această cifră include 1.187,982 km de autostrăzi și 137,753 km de drumuri expres, marcând o creștere substanțială față de anul 2024, când în exploatare erau 1.271,8 km. Evoluția ultimilor ani arată clar accelerarea ritmului:
- 2023 – 1.072,5 km
- 2024 – 1.271,8 km
- 2025 (iulie) – 1.325,7 km
În spatele acestor cifre se află proiecte majore precum Autostrada A7, A3 – Transilvania, Centura Sud București (A0) și Podul de la Brăila, toate contribuind la extinderea și modernizarea rețelei rutiere naționale.
- Autostrada A7 (Ploiești–Siret), proiect strategic ce va lega sudul de nord-estul țării, aflat în construcție pe toată lungimea și cu finalizare estimată în 2026;
- Autostrada A3 – Transilvania, cu segmente noi inaugurate în 2023–2024, inclusiv Chețani–Câmpia Turzii și Râșnov–Cristian;
- Centura Sud a Bucureștiului (A0), cu trei tronsoane deschise în 2023, 2024 si 2025, reducând presiunea traficului din Capitală;
- Podul de la Brăila, inaugurat în 2023, cel mai mare pod peste Dunăre din România și unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est.
Comparație directă România–Ungaria (2025)
| Indicator | România | Ungaria |
|---|---|---|
| Lungime autostrăzi și drumuri expres | 1.325,7 km | 1.855 km , fără extinderi majore recente |
| Numar kilometri autostrada in executie | 724 km de autostrada si drumuri expres aflati in executie | ZERO km aflati in executie |
| Drumuri principale în stare proastă | Date exacte lipsă; numeroase reabilitări în desfășurare | 40% (Daily News Hungary) |
| Drumuri secundare degradate | Procent redus prin programe regionale de asfaltare | 60% (Daily News Hungary); 80% neasfaltate în zone rurale |
| Investiții majore | 17 mld € (UE + PNRR) | Lipsa unui program național amplu pentru drumuri secundare și județene |
| Percepție publică | Ton optimist privind progresul lucrărilor | Critică accentuată în presă și pe rețele sociale |
Siguranța rutieră – problemă comună
România rămâne printre cele mai periculoase țări din UE la capitolul siguranță rutieră, cu 77 de decese la un milion de locuitori în 2024, potrivit ETSC.
În Ungaria, deși rata mortalității nu este la fel de ridicată, segmente precum autostrada M1 sunt cunoscute pentru accidente grave, inclusiv coliziuni în lanț cu zeci de vehicule.
Diferențele dintre România și Ungaria în materie de infrastructură rutieră de tip autostrada s-au redus considerabil în ultimii ani. Dacă Ungaria continuă să ignore problema drumurilor secundare, România avansează cu proiecte majore susținute de fonduri europene și un ritm record de construcție, asa cum se intampla si in judetul Bihor, unde in ultimii ani au fost refacute drumuri nationale, judetene si multe drumuri comunale., au fost create centuri si pasaje rutiere care dau judetului Bihor un atu considerabil in ceea ce priveste infrastructura rutiera.
În timp ce la Budapesta cetățenii și presa denunță lipsa de acțiune, la București optimismul crește odată cu fiecare segment de autostradă inaugurat. Evoluția următorilor ani va depinde însă de capacitatea ambelor țări de a menține investițiile și de a le direcționa nu doar către autostrăzi, ci și către rețeaua secundară, vitală pentru comunitățile locale.
2 comentarii