Valorile democratice atrag, dar încrederea în sistem scade
Universitatea din Oradea a prezentat concluziile celei mai recente ediții a studiului MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor, realizat pentru al patrulea an consecutiv pe un eșantion de 2.308 elevi de clasa a VIII-a.
„Tinerii din România sunt atrași de valorile democratice, dar sunt foarte nemulțumiți cu privire la prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale, mai ales. Așa se pot explica protestele și votul oarecum bizar din ultima vreme”, a declarat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, coordonatorul studiului și conducătorul Școlii Doctorale de Sociologie din cadrul Universității din Oradea.
Cariera profesională, neînțeleasă și ignorată
Una dintre temele analizate a fost percepția elevilor asupra învățământului profesional. Sociologii au vrut să afle de ce elevii de clasa a VIII-a evită această opțiune.
„Presupunem că o parte din problemă e că nu se cunoaște ce este învățământul profesional. 25% dintre elevii chestionați spun că nu au avut nicio discuție de orientare în carieră până la momentul studiului”, a explicat Hatos.
Meditațiile devin normă
Studiul a confirmat o tendință în creștere privind apelarea la meditații.
„Jumătate dintre copiii din clasa a VIII-a iau meditații. 90% dintre aceștia se pregătesc suplimentar la matematică și 78% la limba română”, a subliniat Hatos, adăugând că ponderea celor care apelează la astfel de servicii a crescut constant în ultimii patru ani.
Dependență digitală și efecte negative
Timpul petrecut de elevi în fața ecranelor este în creștere. Media raportată anterior a fost de 6,2 ore pe zi, iar anul acesta, 45% dintre elevi au declarat că s-au confruntat cu efecte negative ale utilizării excesive a tehnologiei, precum insomnii, anxietate sau conflicte cu colegii.
Atitudini față de droguri și trafic de persoane
Pentru prima dată, cercetarea a inclus întrebări despre comportamente de risc. Rezultatele sunt îngrijorătoare.
„10% dintre elevii chestionați par a avea o atitudine pozitivă față de consumul de droguri, iar 20% afirmă că au cunoștință despre cazuri de trafic de persoane în anturajul lor”, a atras atenția Hatos.
Declinul stării de bine
Percepția subiectivă asupra bunăstării și sănătății mintale este în scădere.
„Scorul mediu de fericire a scăzut cu un punct față de 2012, ceea ce e extraordinar de mult. Copiii sunt tot mai presați să obțină rezultate bune și să se conformeze social, ceea ce duce la depresie, anxietate și alte probleme emoționale”, a precizat Hatos.
În acest context, el a subliniat nevoia acută de investiții în consiliere psihologică și orientare profesională.
„Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, doar că nu avem destui bani”, a punctat profesorul.
Paradoxul educațional
Deși concluziile sunt îngrijorătoare, există și un aspect pozitiv.
„Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social”, a concluzionat Hatos.
Reacțiile partenerilor educaționali
Prezent la conferință, dr. Alin Ștefănuț, inspectorul șef al ISJ Bihor, a evidențiat rolul studiului în dezvoltarea politicilor educaționale:
„Este un instrument util și necesar pentru a înțelege realitățile cu care se confruntă elevii din Bihor, în special cei de la vârsta tranziției spre liceu”.
La rândul său, dr. Cristina Avrigeanu, directorul CJRAE Bihor, a subliniat valoarea practică a rezultatelor:
„Datele ne ajută să știm direcția pe care să mergem, să dezvoltăm proiecte precum cele axate pe combaterea fenomenului de bullying sau «Școala părinților». An de an, cercetarea ne ajută să fim mai buni în ceea ce facem”.
2 comentarii