Simpozionul internațional de istorie bancară „un brand” pe care istoricii orădeni promit să-l ducă mai departe
Stiri Oradea

Simpozionul internațional de istorie bancară „un brand” pe care istoricii orădeni promit să-l ducă mai departe

La sfârșitul săptămânii, Universitatea din Oradea a găzduit cea de a XV-a ediție a Simpozionului Internațional de istorie bancară, intitulat „Muncă, bani, bănci, cultură și politică – sec. XVIII-2023”. Fiindcă prof. univ. dr. Mihai Drecin, inițiatorul acestui proiect științific, a decis să predea ștafeta organizării lui, ceremonia de deschidere a evenimentului a fost marcată de cuvintele de recunoștință, rostite la adresa istoricului orădean, și de promisiunea că seria acestei manifestări științifice va continua.

În cuvântul său de deschidere, prof. univ. dr. Mihai Drecin a făcut o trecere în revistă a celor mai importante repere temporale ale simpozionului de istorie bancară, eveniment care a debutat în anul 1991, ca un parteneriat între Universitatea din Oradea și Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan”. „Ne mândrim că Universitatea din Oradea a avut inițiativa organizării acestei manifestări științifice, chiar înaintea Băncii Naționale a României”, a adăugat cel care a fost, vreme de trei decenii, mintea și sufletul simpozionului de istorie financiar bancară de la Oradea.

Președintele Senatului Universității din Oradea, conf. univ. dr. Aurel Căuș, a spus că simpozionul „Muncă, bani, bănci, cultură și politică – sec. XVIII-2023” a devenit un „brand care îmbogățește averea spirituală a universității și contribuie la bunul renume, național și internațional, al acesteia”.

La rândul ei, Antonia Nica, viceprimar al Municipiului Oradea, a declarat: „Primăria are nevoie acută de: muncă, bani, bănci, cultură și politică. Prin aportul dumneavoastră, suntem siguri că vom deveni mai bogați, fiecare dintre noi”.

Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, a dat asigurări că evenimentul academic lansat de mentorul său, prof. univ. dr. Mihai Drecin, va merge mai departe. „Vom încerca să avem aceeași ritmicitate, pentru că este o onoare să găzduim această manifestare științifică”.

Reprezentantul Facultății de Științe Economice, prof. univ. dr. Ioan Morar a subliniat că organizarea a cincisprezece ediții ale unui simpozion presupune multă muncă și dăruire. „E important să punctăm, cu acest tip de manifestări intelectuale, întărirea tradiției academice a Universității din Oradea”, a spus conducătorul Departamentului de Finanțe Contabilitate al FSE.

Îi mulțumim domnului profesor Drecin pentru lecțiile transmise de-a lungul anilor: continuitate, profesionalism și onestitate”, a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș – conducătorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. „Profesorul Mihai Drecin a demonstrat că, dacă ești perseverent, dacă îți dorești cu orice preț, îți poți duce la bun sfârșit proiectele științifice”, a mai afirmat prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, adăugând că manifestarea academică de la Oradea, devenită tradiție și reper pentru profesioniștii acestui domeniu, are meritul de a fi lansat noi direcții de cercetare, interdisciplinare.

La finalul părții inaugurale a Simpozionului Internațional de istorie bancară, intitulat „Muncă, bani, bănci, cultură și politică – sec. XVIII-2023”, profesorul Mihai Drecin a reușit încă o dată să își surprindă colegii, anunțând că, înainte de a publica materialele prezentate la ediția din acest an a manifestării, își dorește să scoată de sub tipar mai multe volume ce vor cuprinde 20 de lucrări, de licență și master, din domeniul istoriei bancare, pe care le-a coordonat. „Sunt lucrări muncite, bazate pe documente inedite și valoroase, din istoria bancară a Transilvaniei”, a precizat prof. univ. dr. Mihai Drecin.

Vineri și sâmbătă, aproape 50 de specialiști, istorici și experți în domeniul financiar bancar, din România și din țări precum: Iran, Italia, Republica Moldova, Spania, Slovenia, Grecia și  Ungaria, au prezentat lucrări științifice despre: nașterea sistemelor bancare statale, împrumuturi, credite, finanțele cultelor religioase, bancheri, foamete, societăți economico-culturale, cooperative sătești, capital străin, școli finanțate de bănci, reforme monetare, digitalizare și marketing în domeniul bancar etc.

Ne găsiți și pe Google News