Industria națională de materiale de construcții, ignorată în marile investiții publice
Într-un demers adresat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, deputatul PNL de Bihor, Dumitru Țiplea, atrage atenția asupra efectelor dezechilibrate ale marilor proiecte de infrastructură asupra economiei românești, în special în ceea ce privește industria autohtonă de materiale de construcții.
„În ultimii ani, România a cunoscut o accelerare fără precedent a lucrărilor de infrastructură, însă aceste proiecte au fost susținute masiv din importuri, în lipsa unei industrii naționale capabile să producă materiile prime necesare”, a declarat deputatul.
Importuri masive și riscuri pentru calitatea lucrărilor
Parlamentarul bihorean atrage atenția că, deși Guvernul a alocat miliarde de euro anual pentru autostrăzi, drumuri expres și infrastructură feroviară, efortul bugetar nu a fost acompaniat de o strategie coerentă pentru dezvoltarea producției interne de materiale de construcții. Drept urmare, investițiile au contribuit negativ la balanța comercială a țării.
„Marea majoritate a materialelor de construcții sunt importate, uneori din spații extra-comunitare precum China, Ucraina sau Turcia. Mai grav este că există suspiciuni privind calitatea acestor materiale, ceea ce poate pune în pericol siguranța și durabilitatea investițiilor”, avertizează Țiplea.
Întrebări directe către ministrul Ciprian Șerban
În interpelarea oficială transmisă ministrului Ciprian-Constantin Șerban, deputatul Dumitru Țiplea solicită o serie de clarificări esențiale:
Dacă Ministerul Transporturilor a evaluat impactul economic al marilor investiții asupra balanței comerciale;
Ce măsuri au fost luate pentru a sprijini industria românească de materiale de construcții;
Dacă s-au oferit punctaje suplimentare în licitații pentru constructorii care folosesc produse fabricate în UE sau dezvoltă capacități industriale în România;
Câte controale au fost efectuate asupra calității materialelor de construcții în ultimii trei ani și ce nereguli au fost constatate;
Care este sursa alternativă de finanțare identificată pentru proiectul întârziat „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor”, inițial finanțat prin PNRR.
„Am solicitat răspunsul în scris, pentru că românii au dreptul să știe dacă se construiește durabil, cu materiale sigure, și dacă banii investiți în infrastructură rămân în economia națională sau pleacă în afara țării”, a subliniat deputatul.
Un semnal pentru prioritizarea producției interne
Demersul vine într-un moment în care tot mai multe voci din mediul economic și politic cer un parteneriat real între stat și industria locală, în special în contextul în care fondurile PNRR și bugetul național susțin un val investițional fără precedent.
„Nu putem vorbi despre dezvoltare sustenabilă fără o industrie proprie puternică. Dacă ne bazăm doar pe importuri, pierdem dublu: și bani, și oportunitatea de a crea locuri de muncă stabile în România”, a conchis Dumitru Țiplea.
Un comentariu