Într-o conferinţă de presă susţinută, recent, la Oradea, viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu, titular al portofoliului de la Ministerului Mediului, declara, surprinzător, că în acest moment nu are soluţii legale şi nici finanţare asigurată pentru ecologizarea batalelor cu deşeuri toxice de la Derna, care se pot deversa în orice moment ameninţând vieţile şi bunurile sutelor de cetăţeni ai localităţii.
Îi reamintesc doamnei ministru că aşa numitul “grup de lucru” interministerial, de la care ne sugerează să aşteptăm soluţii providenţiale, a fost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern la data de 13 iulie 2017, la doar câteva săptâmâni după declanşarea acţiunii Comisiei Europene împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse prin Directiva 31 a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 1999 cu privire la închiderea depozitele de deşeuri neconforme, fără ca aceste soluţii să fie identificate, diseminate şi implementate pe parcursul primului an de activitate.
De asemenea, menţionez că printre motivele şi argumentele principale invocate în acţiunea de mai sus, introdusă la data de 23 mai 2017, care face obiectul cauzei C 301/17, se precizează că ţara noastră “nu poate invoca situaţii pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor ce decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvenţă, litigii legate de dreptul de proprietate, desfăşurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităţilor locale”, adică exact argumentele prin care doamna viceprim-ministru încearcă să justifice neadoptarea unor soluţii până în prezent.
Nu în ultimul rând, chiar în Capitolul 1 al Ghidului solicitantului în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritară 4. Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific 4.3. Reducerea suprafețelor poluate istoric, se menţionează că “solicitanții eligibili pentru toate tipurile de acțiuni finanțate sunt autorităţile publice sau alte organisme publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar – printr-un act juridic – în vederea implementării proiectului”.
Prin urmare, ministerul Mediului, sau oricare altă instituţie subordonată acestuia, poate dobândi eligibilitate pentru depunerea unor proiecte noi în cadrul POIM/271/4/3/Reducerea suprafețelor poluate istoric, prin invocarea dreptului de proprietate a Statului român asupra celor 2300 metri pătraţi ai batalului 2 de la Derna, respectiv prin solicitarea de punere la dispoziţie, în vederea decontaminării, a celor 3554 metri pătraţi ai batalului 1, care aparţin SC Petrol Derna SA, aflată în procedură de faliment.
În caz contrar, reponsabilitatea deversării inevitabile a miilor de metri cubi de deşeuri toxice sub formă de gudroane acide, acid sulfuric şi uleiuri minerale, care va face ca despre Derna să se vorbească doar la timpul trecut, aparţine exclusiv celor care, deşi au legea de partea lor, o interpretează după bunul plac, invocând mai degrabă lipsa de soluţii decât coerenţa unor acţiuni concrete.
Ne găsiți și pe Google News
