Filarmonica de Stat Oradea va invita, in data de 27 octombrie, de la ora 19:00 la un concert simfonic: Niccolò Paganini, 240 de ani de la nașterea compozitorului.
- Wolfgang Amadeus Mozart – Uvertura “Schauspieldirektor“, K. 486
- Niccolò Paganini – Concert nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor
- Joseph Haydn – Simfonia nr. 96 în Re Major “Miracol”
Compozitor şi interpret (violonist, pianist, dirijor) austriac, Wolfgang Amadeus Mozart s-a manifestat de timpuriu ca un talent muzical cu totul ieşit din comun. Creaţia sa vastă (circa 700 de lucrări) se caracterizează printr-o originalitate deosebită.
Cele 41 de simfonii, 26 cvartete de coarde, concerte instrumentale (7 concerte pentru vioară, 27 concerte pentru pian, concerte pentru clarinet, corn, pentru harpă şi flaut, 2 simfonii concertante), 46 sonate pentru violină şi pian, sute de alte lucrări instrumentale, zeci de lucrări de muzică religioasă (Recviem), dau dimensiunile unei activităţi monumentale. Dintre cele 17 opere, Răpirea din Serai (1781), Nunta lui Figaro (1785), Don Giovanni (1787), Cosi fan tutte (1790), Flautul fermecat (1791) sunt etape hotărâtoare în evoluţia teatrului liric.
Scurta operă comică Directorul de teatru a fost scrisă de Mozart pentru un spectacol comandat de Împăratul Josef al II-lea, care urma să aibă loc la palatul Schönbrunn. Împăratul a fost cel care a dictat detaliile acţiunii (care se petrec sub forma dialogurilor vorbite) și care-l au în centru pe un impresar din Salzburg. Acesta trece prin toate aventurile organizării unui spectacol, în ciuda nazurilor făcute de două soprane rivale, Madame Herz (Doamna Inimă) şi Mademoiselle Silberklang (Domnişoara Sunet de Argint). Splendida uvertură compusă de Mozart respiră de bună dispoziţie şi umor.
Între evoluția artei muzicale și perfecționarea construcției instrumentelor a fost întotdeauna o interdependență. Dacă Liszt era virtuozul pianului, Niccolò Paganini a fost, în aceeași epocă, maestrul desăvârșit al arcușului, care uimea pe toți cei ce-l ascultau. Prin Paganini, violonistica mondială face un uriaș pas înainte, un pas revoluționar, care a rămas la temelia scriiturii moderne pentru micul instrument cu patru strune. Paganini și-a făurit o agilitate instrumentală și o precizie ce apăreau de-a dreptul miraculoase. Pentru el nu existau dificultăți tehnice, cele mai complicate poziții și combinații fiind realizate în aparență fără nicio greutate. Ademenit de meșteșugul său rămas legendar până astăzi, violonistul a alunecat în compozițiile sale spre exaltarea virtuozității, dar lucrările lăsate de el conțin și pagini în care curge o melodică frumoasă, de o nobilă inspirație. Cea mai mare parte a lucrărilor de tip concertant ale lui Paganini au fost publicate după moartea compozitorului.
Despre frumusețea unora dintre paginile celor ce nu se mai cântă astăzi, au rămas relatări în scrierile biografiilor sau în cronicile vremii. Printre acestea se desprind elogii la adresa muzicii celui de al patrulea concert, Concertul în re minor, pe care Editura Gallini din Milano l-a și publicat în anul 1954.
Ceea ce deosebește în primul rând pe Paganini de alți violoniști, scria Karl Guhr în studiul său pe care Editura Schott din Paris l-a publicat doi ani mai târziu, este: 1. maniera în care el își acordează instrumentul; 2. mânuirea arcușului care îi este cu totul proprie; 3. îmbinarea și legătura care o creează între realizările arcușului său cu pizzicato făcut cu mâna stângă; 4. întrebuințarea armonicelor sale (duble sau simple) 5. execuția sa pe coarda sol; 6. incomparabilele sale opintiri.
Compozitor austriac, Joseph Haydn face parte, laolaltă cu Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven (acesta fiindu-i elev) din „triada clasicilor vienezi”. Lunga sa carieră muzicală, acoperind întreaga perioadă clasică până la ivirea zorilor romantismului, l-a obligat să devină un creator original. A adus la cel mai înalt nivel genurile cvartetului de coarde şi al simfoniei, utilizând genial „forma de sonată”. Un moment important în viaţa sa îl reprezintă angajamentul în serviciul prinţilor Esterházy (până în 1790), când va compune aproape toate lucrările sale pentru scenă, şi o parte dintre simfonii şi dintre lucrările camerale. În 1791, Haydn călătoreşte la Londra, unde este primit triumfal şi unde compune prima serie de şase simfonii „londoneze” (nr. 93-98). O a doua călătorie la Londra va prilejui realizarea altor şase simfonii (nr. 99-104). Întors definitiv la Viena în anul 1795, va mai compune încă şase misse, cvartete de coarde şi două mari oratorii, Creaţiunea şi Anotimpurile. Creaţia sa, deosebit de bogată, atingând aproape toate genurile, a suferit influenţa compozitorilor italieni sau a lui Philipp Emmanuel Bach, dar gândirea sa, rapidă, concentrată, bazată pe motive scurte, eliptice, din care nu lipseşte umorul, triumfă în simfonie, cvartet şi oratoriu, la fel cum a lui Mozart străluceşte în concert şi în operă.
Simfonia londoneză, nr. 96, în Re Major, compusă în 1791, poartă numele Miracolul. De ce? La prima audiție a simfoniei, în iunie 1791, publicul a părăsit locurile din stal și cuprins de entuziasm s-a îngrămădit în jurul scenei pentru a-l vedea pe Haydn cât mai bine. La un moment dat s-a auzit un zgomot asurzitor și sala a fost învăluită într-un nor de moloz și praf. Uriașul candelabru se desprinsese din plafon, căzuse și se fărâmase exact pe locurile rămase libere prin neobișnuita aglomerare a ascultătorilor în jurul scenei. ”Miracol, strigau oamenii, a fost un adevărat miracol!” Nimeni nu a fost omorât și nici rănit. Haydn, imperturbabil, zâmbea și spunea: ”Nu a fost miracol, ci numai Haydn… Unde mă aflu, nimic rău nu se poate întâmpla…!” Simfonia a rămas de atunci cu acest titlu – Miracolul -, așa este ea trecută și în catalogul definitiv întocmit de compozitor în 1805. Simfonia se caracterizează prin lirismul muzicii, caracterul introducerii, prin variațiunile pronunțat ornamentale din Andante și jovialitatea expresiei din finalul ciclului simfonic, Vivace assai.
Biletele pentru concert s-au pus în vânzare la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat din Oradea și online, pe platforma bilete.ro: https://filarmonicaoradea.ro/events/paganini/
