Romania ar putea intra in faliment din cauza fratilor Micula
Economie

Romania ar putea intra in faliment din cauza fratilor Micula

Guvernul a discutat în şedinţa de miercuri despre o INFORMARE referitoare la Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 şi consecințele financiare asupra României atragand atentia asupra faptului ca exista posibilitatea ca România să intre în faliment.

În urma anulării Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, Ministerul Finanţelor Publice apreciază că, în lipsa unei interdicţii legale la nivelul Uniunii Europene, există riscul ca România să fie obligată să restituie sumele încasate necuvenit în temeiul acestui nou raport juridic“, se arata intr-o nota de informare semnata de Ministrul Finantelor, Orlando Teodorovici.

Romania ar trebui sa plateasca 472.796.555,24 lei. suma încasată în data de 7 aprilie 2015. Pentru această sumă, executată în temeiul titlului emis de Comisia Europeană, ar putea fi solicitate dobânzi, care, ținând cont de cuantumul sumei încasate, pot ajunge la un cuantum important. Cuantumul dobânzilor și perioada pentru care sunt datorate, pot fi influențate de clarificările adresate Comisiei Europene. În ipoteza în care în urma acestor clarificări ar rezulta că dobânzile solicitate sunt datorate și acestea se calculează de la data încasării sumei, cuantumul acestora ar fi de aproximativ 146.430.000 lei până la 1 iulie 2019.

De asemenea ar mai fi vorba si de suma de 4.985.388 lei executată de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în intervalul 2015-2019, la care ar urma să se adauge dobânda. Conform ipotezei arătate mai sus.

Întârzierea restituirii de către România a sumelor executate în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 va conduce la plata unor penalităţi substanţiale şi la un risc major de executare silită a României în ipoteza în care Comisia Europeană nu obţine o suspendare a efectelor hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 sau nu emite rapid o nouă decizie de recuperare. Aceste penalităţi substanţiale vor putea fi solicitate şi în ipoteza în care recursul Comisiei Europene nu va fi admis sau dacă nu va fi anulată în totalitate Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019“, se mai arata in documentul mentionat mai sus.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie

România a aderat la Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, denumită în continuare Convenţia CIRDI, prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr.62/1975. Ca urmare a acestei aderări, România a acceptat ca diferendele de ordin juridic între un stat contractant (o anumită colectivitate publică sau un anume organism dependent de acesta) şi persoana unui alt stat contractant, care sunt în relaţie directă cu o investiţie, să fie supuse competenţei Curţii de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.

În data de 2 august 2005, Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii a primit cererea de arbitraj formulată de cetăţenii suedezi Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L. împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei, ratificat prin Legea nr. 651/2002. În acest sens, a fost constituit dosarul arbitral nr.ARB/05/20.

În esenţă, cererea de arbitraj sublinia faptul că, prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investiţiile suedeze făcute pe teritoriul statului român şi, în acest context, să creeze şi să menţină condiţiile favorabile pentru investiţiile efectuate de investitorii suedezi, precum şi să protejeze pe teritoriul său aceste investiţii. S-a apreciat de către investitorii suedezi că aceste angajamente au fost încălcate de România în intervalul 2003-2007, ca stat în curs de aderare la Uniunea Europeană, prin retragerea treptată a facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini în zonele defavorizate.

Reclamanţii au solicitat despăgubiri materiale în valoare de aproximativ 613 milioane euro, prejudiciu efectiv, și dobânzi calculate la o rată de ROBOR plus 5%.  Prin hotărârea pronunţată în dosarul arbitral anterior menţionat, Tribunalul a decis acordarea de despăgubiri reclamanţilor în valoare de aproximativ 376,43 milioane lei plus dobândă, echivalent a aproximativ 84,54 milioane euro plus dobândă. Valoarea dobânzilor nu a fost calculată de către Tribunalul arbitral, menţionându-se doar rata dobânzii aplicabile (ROBOR plus 5%) și data de la care începe să curgă.

Reprezentantii Romaniei explica ca tara noastra şi-a îndeplinit obligaţiile din această hotărâre arbitrală (prin compensarea de drept a unor obligaţii ale reclamanţilor, prin executarea silită a conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi prin plata unor sume în conturile deschise pe numele reclamanţilor, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.20/2015), însă reclamanţii din acest dosar nu recunosc modalitatea de executare şi încearcă executarea silită a României în diverse jurisdicţii.

In anii trecuţi fraţii Micula au încercat executarea României în diverse jurisdicţii prin instituirea unor popriri asupra conturilor unor bănci prin intermediul cărora România încasează sau plăteşte sumele aferente euroobligaţiunilor lansate pe pieţele externe în cadrul Programului Medium Term Notes. O astfel de acţiune se reflecta în blocarea sau reţinerea sumelor care fac obiectul încasării sumelor de la investitori sau plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale (principal şi dobânzi), ceea  ce  ar  putea  aduce  prejudicii  majore  României  în  ceea  ce  privește  finanțarea datoriei publice, atât  de  natură  financiară  cât  și  reputațională,  îndeosebi  având în vedere  demersurile  Ministerului  Finanţelor  Publice   privind   realizarea   planului de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2019. Mai mult, într-o astfel de situaţie,  ar exista  posibilitatea  extrem  de  gravă  a  activării  clauzelor  de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României.

 

 

loading...