Dl. Senator a avut marți o declarație politică, pe tema ‘revoluției fiscale’, îndemnând toți parlamentarii să analizeze atent cifrele și să tragă singuri concluzia pentru întrebarea următoare: merită aruncat în aer un întreg sistem financiar, aplicată o lovitură dură autorităților locale, alungaţi investitorii din România și batjocorit fiecare cetățean activ pe piața muncii, toate pentru o creștere salarială de doar 2 lei?
Guvernul a aprobat, în pofida opoziției cvasigenerale, modificarea prin ordonanță de urgență a Codului fiscal prin care contribuțiile sociale ale angajatorului sunt trecute în sarcina angajatului, impozitele la venituri şi contribuțiile sociale totale se reduc, dar şi contribuția la Pilonul II de pensii. În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, şi reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, fiind menținute: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuția asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.
Pentru angajatori însă a fost introdus un impozit nou de 2,25% pe fondul de salarii, pentru cazurile în care compania ar intra în insolvență (impozit care în prezent este de 0,25%), ceea ce poate fi un motiv ca firmele să nu majoreze salariile brute ale angajaților astfel încât salariile nete ale acestora să nu aibă de suferit după transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat. Astfel 6 milioane de contracte de muncă sunt sub semnul întrebării de la 1 ianuarie 2018.
Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuțiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuțiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuțiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuțiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”. Rezultă că salariatul va avea un câștig de 2 lei şi angajatorul tot un câștig de 2 lei, dar cu condiția ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.
În plus, toate aceste modificări cer logistică în plus din partea angajatorilor , adaugă costuri în sarcina angajatorilor pentru raportările în sistem nou şi cresc birocraţia pe care am promis, ca ţară, că o vom reduce.
Funcționarii publici spun că ″revoluția fiscală″ a Guvernului taie creșterile de 25 de procente pe care le-a decis Parlamentul prin legea salarizării, industria IT va avea costuri salariale cu 7% mai mari ca să-i mențină angajatului salariul actual de 4.000 lei net și pensiile din pilonul II vor fi mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari, adică pentru cei 7 milioane de angajați înscriși în acest sistem.
Astfel, pentru un câștig de 4 lei se dă peste cap un sistem întreg, iar în proces se distruge și bugetul administrațiilor locale. Primarii spun că reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% va avea un impact negativ substanțial în bugetul administrațiilor pe care le conduc. La nivel național, orașele pierd, anul viitor, 4,1 miliarde de lei, adică aproape 1 miliard de euro.
În pofida creșterii economice record a României, există serioase motive de îngrijorare din cauza reducerii investițiilor străine directe cu aproape 20% pe primele opt luni ale anului, dar şi a reducerii investițiilor publice, aflate într-un continuu şi pronunțat regres. Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna octombrie la 2,63%, cel mai înalt nivel din august 2013. Datele INS arată că preturile de consum au crescut în octombrie, în medie, cu 1,28% comparativ cu luna septembrie. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,3%, în medie, față de luna septembrie, preturile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,74%, iar preturile serviciilor au crescut cu 0,16%. Comparativ cu octombrie 2016, prețurile alimentelor au crescut în a zecea lună a acestui an cu 3,52%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,26%. Iar pentru că avem consum bazat pe foarte multe importuri, se anunța scumpiri majore și din cauza cursului de schimb. Acesta a doborât un nou record al ultimilor 5 ani și un euro costă 4,6390 de lei.
În concluzie, creșterea salarială de 25% va fi anulată cu o scădere de 21%, riscăm să alungăm investitorii din România, iar aproximativ 1 miliard de euro, bani ce puteau fi folosiți pentru investiții în beneficiul comunităților locale, dispar în bugetul național.
Stimați colegi,
Consider că este inadmisibil ca oamenii de afaceri să nu îşi poată face planurile de business din cauza politicilor fiscale confuze, instabile şi aflate parcă la discreția exclusivă a câtorva decidenți.
Fac apel astăzi la fiecare dintre dumneavoastră să analizați atent cifrele și să trageți singuri concluzia pentru întrebarea următoare: merită aruncat în aer un întreg sistem financiar, aplicată o lovitură dură autorităților locale, alungaţi investitorii din România și batjocorit fiecare cetățean activ pe piața muncii, toate pentru o creștere salarială de doar 2 lei? Dacă și concluzia dumneavoastră este una negativă, vă invit să nu susțineți ″revoluția fiscală″.
Ne găsiți și pe Google News
