În prima sa declaraţie politică din noua sesiune parlamentară, deputatul liberal Găvrilă Ghilea a prezentat concluziile unei „Analize calitative a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”, elaborată în urmă cu aproape 15 ani sub egida ANSVSA, care susţine că endemizarea acestei epizootii în ţările din imediata vecinătate a Federaţiei Ruse era previzibilă şi iminentă încă de la finele anului 2012 şi nu doar din 2017, cum se vehiculează în prezent.
Printre factorii de risc ai introducerii virusului pestei africane în ţara noastră, identificaţi în documentul citat de parlamentarul bihorean, se numără camioanele care se întorceau în comunitate din zonele infectate din Rusia şi Ucraina, dar şi traficul ilicit peste graniţă cu porci proveniţi din statele terţe vecine din zona N-E a României, ori alimentele introduse fraudulos la frontieră de pasageri/turişti veniţi din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina, doar printre ultimele ameninţări menţionate regăsindu-se „porcii mistreţi din statele terţe vecine României în zonele de N-E, care puteau trece graniţa în migraţia lor de căutare a unor biotopuri favorabile”.
În demersul său, deputatul PNL semnalează că autorii analizei citate au sesizat încă din anul 2013 că „La niciunul dintre PIF-urile sau punctele de trecere a frontierei de pe graniţele de Est, România nu are amenajate dezinfectoare rutiere şi nici alte mijloace de dezinfecţie, ceea ce creşte simţitor posibilitatea de pătrundere a bolii în ţară”, concluzionând astfel că „mistreţul nu este singurul ţap ispăşitor al proliferării pestei porcine africane”.
Pe de altă parte, parlamentarul liberal a evocat un precedent din istoria recentă când, în anul 1984, peste un milion de porci au fost sacrificaţi pentru limitarea unei epizootii de pestă porcină clasică, menţionând că „au urmat câţiva ani grei pentru români, marcaţi de o criză alimentară generalizată, la finele cărora regimul politic comunist s-a prăbuşit”, dar şi că „în prezent, evoluţia explozivă a epizootiei de pestă porcină africană are consecinţe încă greu de apreciat din punct de vedere sanitar-veterinar, dar şi social-economic. Şi cu atât mai puţin politic…”
Va redam, mai jos, declaratia politica:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Conform unei „Analize calitative a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”, elaborată în urmă cu aproape 15 ani sub egida Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, endemizarea acestei epizootii în ţările din imediata vecinătate a Federaţiei Ruse era previzibilă şi iminentă încă de la finele anului 2012.
„Ucraina, Republica Moldova, Kazahstan şi Letonia sunt cele mai vulnerabile la introducerea pestei porcine africane în exploataţii şi la endemizarea bolii, în mod particular pentru că aceste ţări au sisteme de biosecuritate slabe în exploataţiile lor non-profesionale” se menţiona în documentul citat, care sesiza şi că densitatea mare de animale receptive din ţările limitrofe acestora „ridică gradul riscului referitor la propagarea bolii în zonă, ceea ce trebuie să determine un grad permanent de alertă a autorităţilor responsabile cu prevenirea şi controlul bolilor din statele învecinate”.
Printre factorii de risc ai introducerii virusului pestei africane în ţara noastră, identificaţi încă din 2013, se numărau camioanele care se întorceau în comunitate din zonele infectate din Rusia şi Ucraina – pericolul de intrare reprezentându-l toate PIF-urile şi punctele de trecere cu Ucraina şi Republica Moldova – dar şi traficul ilicit peste graniţă cu porci proveniţi din statele terţe vecine din zona N-E a României, ori alimentele introduse fraudulos la frontieră de pasageri/turişti veniţi din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina, doar printre ultimele ameninţări menţionate de documentul citat regăsindu-se „porcii mistreţi din statele terţe vecine României în zonele de N-E, care puteau trece graniţa în migraţia lor de căutare a unor biotopuri favorabile”.
Deci porcul mistreţ nu este chiar singurul ţap ispăşitor al proliferării acestei epizootii!
Concluzia de mai sus aparţine autorilor „Analizei calitative a riscului de pătrundere a pestei porcine africane în România”, diseminată, repet, în luna decembrie 2013, (!) de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care sesizau faptul că „La niciunul dintre PIF-urile sau punctele de trecere a frontierei de pe graniţele de E, România nu are amenajate dezinfectoare rutiere şi nici alte mijloace de dezinfecţie, ceea ce creşte simţitor posibilitatea de pătrundere a bolii în ţară. ANSVSA trebuie să decidă oportunitatea amenajării unor facilităţi de dezinfecţie pe aceste graniţe. Ele ar servi, deopotrivă, protejării împotriva tuturor bolilor majore la animale (febra aftoasă, influenţa aviară etc), zonă în care, de multe ori, situaţia epidemiologică este obscură”.
La 15 ani de la acţionarea acestui semnal de alarmă, pentru că autorităţile abilitate nu au dispus la timpul potrivit – dar nici măcar în prezent- aceste măsuri preventive, ţara noastră se află în plină epizootie de pestă porcină africană, investigaţia epidemiologică identificând în doar o lună de zile peste 800 de focare pe raza a 11 judeţe, numărul animalelor sacrificate depăşind deja 120.000 de capete şi crescând de la o zi la alta.
În istoria noastră recentă a existat un singur precedent, în anul 1984, când peste un milion de porci au fost sacrificaţi pentru limitarea unei epizootii de pestă porcină clasică. Au urmat câţiva ani grei pentru români, marcaţi de o criză alimentară generalizată, la finele cărora regimul politic comunist s-a prăbuşit.
În prezent, evoluţia explozivă a epizootiei de pestă porcină africană are consecinţe încă greu de apreciat din punct de vedere sanitar-veterinar, dar şi social-economic. Şi cu atât mai puţin politic…
Vă mulţumesc!
Găvrilă Ghilea, deputat PNL Bihor
Ne găsiți și pe Google News
