Un excelent documentar diseminat recent în mass media autohtonă relevă faptul că, în multe ţări ale Uniunii Europene, călătoriile cu trenul câştigă tot mai mult teren în faţa celor pe calea aerului.
La tarife aproape comparabile, cursele feroviare europene asigură pasagerilor grade ridicate de confort, iar durata efectivă a călătoriilor este aproximativ aceeaşi cu cele aeriene, având în vedere timpii de îmbarcare-debarcare, dar şi faptul că principalele gări sunt amplasate în zonele centrale ale marilor aglomerări urbane, pe când aeroporturile sunt construite uneori la distanţe apreciabile, care trebuie parcurse de călători pe cale ferată, cu trenul sau metroul, ori cu transportul public rutier.
Desigur, pentru a străbate700 de kilometri pe calea ferată în doar trei ore, cum se întâmplă deja în unele state europene, e nevoie de o infrastructură feroviară adecvată şi de material rulant competitiv, ceea ce înseamnă investiţii considerabile, dar perfect amortizabile în timp, pe care marile companii naţionale europene le-au implementat cu precădere în ultimele decenii.
În România ultimilor 30 de ani, transportul pe calea ferată a pierdut definitiv chiar şi lupta cu transportul rutier, cu toate că numărul kilometrilor de autostradă este încă limitat.
Lipsa investiţiilor în modernizarea infrastructurii feroviare, dar şi uzura fizică şi morală a parcului de vagoane şi locomotive au condus, inevitabil, la scăderea dramatică a numărului de pasageri, de la aproximativ 400 de milioane, în anul 1990, la doar circa 50 de milioane în 2010, aceeaşi medie înregistrându-se şi în fiecare din anii ultimului deceniu.
La această degringoladă a contribuit deteriorarea continuă a condiţiilor de călătorie feroviară, vitezele medii de deplasare a garniturilor fiind mai mici chiar decât cele înregistrate în urmă cu aproape un secol, în perioada interbelică, mai ales din cauza restricţiilor induse de precaritatea infrastructurii de cale ferată.
O aplicaţie informatică inedită oferă informaţii privind întârzierile trenurilor în România, iar rezultatul este descurajant chiar şi pentru cei mai optimişti analişti: în doar un an, în cele 30 de gări selectate în soft, trenurile au totalizat peste 5 milioane de minute întârziere, adică mai mult de… 9 ani.
În condiţiile subfinanţării cronice a modernizării infrastructurii de cale ferată, acest mijloc de transport se va perima până la dispariţie. Şi dacă cineva trebuie să dea socoteală pentru dezastrul Căilor Ferate Române, cu siguranţă este vorba despre Guvernarea PSD care, în ultimii şapte ani, a avut şansa să acţioneze semnalul de alarmă, dar a preferat să le lase să alunece în prăpastie…
| Ştirile InfoOradea sunt şi pe Facebook sau pe Google News |
