Având în vedere că suntem în plin sezon de înflorire a ambroziei, planta cea mai alergenă din România, care cauzează alergii severe, și în urma sesizărilor venite de la mai multi cetățeni, deputatul PNL, Florica Chereches, a transmis Consiliului Județean și spre știință, Prefecturii, o adresa, prin care solicita Consiliului Județean să dispună curățarea marginilor drumurilor județene de ambrozie, și să ceară Primăriilor din județul Bihor să informeze cetățenii cu privire la pericolul pe care-l prezintă această plantă pentru sănătatea populației, să le ceară să stârpească ambrozia de pe terenurile lor și de asemenea, să emită hotărâri de consiliu prin care să urmărească aplicarea acestor măsuri, impunând și sancțiuni pentru cei care nu se conformează.
Problema ambroziei a devenit una grava pentru locuitorii urbei, zeci de oradeni semnaland prezenta ei in diferite locatii, fie terenuri virane, fie locuri publice din Oradea si imprejurimi.
De curand, pe grupul de facebook, Oradea Suntem Noi, a fost lansata o campanie de identificare a zonelor unde creste ambrozia in Oradea, pentru ca, mai apoi, autoritatile sa treaca la inlaturarea ei.
Acestei campanii i-au raspuns zeci de oameni, care au postat poze si adrese exacte unde poate fi gasita ambrozia prin oras si imprejurimi.
In speranta ca autoritatle locale, judetene si centrale vor lua masuri, va aratam mai jos ce este ambrozia si ce efecte medicale negative poate avea asupra oamenilor.
Ambrozia
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o buruiană invazivă adventivă de carantină, anuală, monoică, cu frunze penat-sectate, originară din America de Nord. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruini și locuri lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei). A fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind semnalată pentru prima dată în 1863 în Germania; în România a fost observată prima dată la Orșova în anul 1910, acum fiind întâlnită mai ales pe Valea Mureșului, în Banat, în județele Bihor, Vaslui, Giurgiu. Înflorește în august-septembrie. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze (rinită alergică, conjunctivită alergică, astm, leziuni urticariene de contact) la sfârșitul verii – începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravanți ai astmului bronșic.
Ambrozia are o tulpină roşiatică, robustă, cu perişori, ce poate ajunge la 1,5 m înălţime. Florile sunt galbene şi aşezate în spic. Se întâlneşte în parcuri, grădini, margini de drum, şantiere de construcţii, zone lăsate în paragină şi câmpuri cultivate.
În România, planta s-a aclimatizat recent – răspândirea sa a fost ajutată de Încălzirea globală. Primele informații asupra acestei specii în România datează din 1908 – planta fiind prezenta in zona Banat, Sighet, Moldova, Muntenia și Ploiești. În această perioadă s-au identificat doar exemplare individuale sau populații foarte mici. După anul 1990 pe teritoriul României numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc defrișări masive în sectorul silvic, astfel Ambrozia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând inclusiv culturile agricole.
În contextul încălzirii globale a crescut foarte mult producția de polen de ambrozie. Cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă și temperaturi crescute. Persoanele sensibile au probleme toată vara din cauza acestui polen, cele mai frecvente simptome fiind strănuturile, rinoreea, congestia nazală, conjunctivita alergică, manifestată prin lăcrimare, prurit și eritem ocular. De asemenea, la persoanele care smulg ambrozia poate apărea dermatita de contact.
Deși este o specie invazivă în România, fiind periculoasă pentru sănătatea populației, această plantă nu este recunoscută oficial în România ca plantă de carantină.
Alergia la Ambrozie:
Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienţilor acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ ochi, secreţii nazale abundente, ochi roşii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulţi dintre aceşti pacienţi sunt predispuşi la apariţia manifestărilor de astm (dificultăţi în respiraţie, tuse, respiraţie şuierătoare).
Specialistul avertizează: cea mai importantă simptomatologie oculară se întâlneşte în special la pacienţii cu alergie la polenul de Ambrozie (iarba pârloagelor), cea mai alergenică buruiană din România.
Ambrozia este o plantă anuală, perenă, prezentă în grădini, în culturile de cereale şi de floarea-soarelui, dar şi în zonele lăsate în paragină: cele cu ruine, zonele rezidenţiale noi, unde construcţiile nu au fost terminate, pe marginile şoselelor, pe spaţiile verzi, dar şi în curţile caselor sau în parcuri.
O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunţe de polen (20 microni în diametru) şi până la 30.000 de seminţe, care îşi păstrează calităţile germinative timp de 40 de ani.
Diagnostic si tratament antialergic la ambrozie
Dr. Adriana Tudose recomandă: “Pacienţii care au avut manifestări sezoniere (august – octombrie) în anii precedenţi, sunt sfătuiţi să efectueze un consult alergologic înainte de începerea sezonului (iulie). Doar medicul alergolog poate efectua testarea care pune în evidenţă alergia şi tot el indică tratamentul optim individualizat, inclusiv imunoterapia alergen specifică – singurul tratament posibil curativ.”
De asemenea, este important de ştiut faptul că unii pacienţi cu manifestări de alergie la polenul de buruieni pot asocia diferite acuze digestive (mâncărime la nivelul cavităţii bucale, edem limbă, buze, “senzaţie de nod în gât”, balonări, tranzit accelerat) la consumul anumitor fructe şi legume, aspect cunoscut ca sindrom de alergie orală.
În plus, persoanele care sunt alergice la polenul buruienilor prezintă un risc crescut în cazul consumului de produse fitoterapice (produse tip plafar) sau produse apicole (polen, miere).
Pentru evitare simptomelor neplăcute pacienţii alergici sunt sfătuiţi:
– să evite activităţile exterioare, în aer liber;
– să păstreze ferestrele închise pe timpul zilei, atât acasă cât şi în maşină;
– să îşi schimbe hainele după ce ies afară pentru perioade mai lungi de timp;
– să facă duş la sosirea la domiciliu;
– să se spele frecvent pe faţă şi mâini;
– să evite/ să consume cu precauţie fructe şi legume crude dacă au prezentat manifestări de sindrom de alergie orală (până la evaluarea alergologică).
Ne găsiți și pe Google News
